16 noiembrie 2017

Casa Petre Andrei

Pe strada Lascăr Catargiu nr. 29 se află casa unde a locuit Petre Andrei (1891–1940), savant, sociolog, filosof și om politic, membru al academiei române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică.

1. - Casa Petre Andrei

În 1910 urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale Universității din Iași unde profesorii Dimitrie Gusti și Ion Petrovici sunt impresionați de calitățile tânărului student, oferindu-i acestuia distincția „Magna cum laude”. Obține o nouă bursă pentru continuarea studiilor doctorale și se specializează la Universitatea din Berlin, unde urmează cursul de logică și istoria filosofiei dar și la Universitatea din Leipzig.
Deși era scutit de serviciul militar, fiind orfan de tată și singurul susținător al familiei, se înrolează ca voluntar în Primul Război Mondial. Participă la luptele de la Oituz, Slănic și Valea Cașinului, în care se distinge prin acte de bravură, fiind decorat cu „Steaua României”, „Coroana României” și „Crucea de război cu bare”.
Imediat după Primul Război Mondial, obține doctoratul cu teza Filosofia valorii. Devine profesor în învățământul liceal, iar din 1922 este profesor la Catedra de sociologie a Universității din Iași. Ca profesor, se numără printre cei care se opun introducerii politicii în Universitate, fiind, de altfel, de-a lungul întregii sale vieți, un adversar al extremismului, atât fascist, cât și bolșevic.
Intră în politică în Partidul Național-Țărănesc, alături de numeroase personalități ale culturii și științei iar între 1928 și 1933 este deputat apoi subsecretar de stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor (1930–1931), subsecretar de stat la Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor (1932–1933) și ministru al Educației Naționale (1938–1940), în această din urmă calitate inițiind o lege de organizare a învățământului superior.
Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian de extremă dreapta, a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat. În timpul unei percheziții domiciliare pe în 1940, când urma să fie arestat pe nedrept de legionari, pentru a evita situația în care se afla Nicolae Iorga la acea vreme, a ales să își pună capăt zilelor.
Lucrările filozofului Petre Andrei au fost redescoperite după 1970, când a început culegerea și retipărirea operei sale. Petre Andrei a reușit să realizeze 15 lucrări, 5 cursuri universitare, peste 40 de studii și articole de specialitate, 25 de recenzii, 35 de conferințe și cuvântări, 3 rapoarte la legi și peste 75 de discursuri și intervenții parlamentare. Savantul este considerat drept unul dintre întemeietorii sistemului științelor sociologice din România.
A fost numit post-mortem membru al Academiei Române la 31 ianuarie 1991.

via wikipedia.org

11 noiembrie 2017

Palatul Beldiman

 1. - Palatul Beldiman via ziaruldeiasi

În Iași există două palate ale copiilor, primul este Palatul Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu de pe bd. Carol I, lângă Casa de cultură a studenților și al doilea este Palatul Beldiman pe strada Săulescu nr. 10 care este în subordonarea Ministerului Educației și se află în renovare din anul 2011.

 2. - Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei în 1987 - Corpul B - foto A. Ungureanu 

  3. - Palatul Beldiman în reparații

Palatul Dimitrie Beldiman are o arhitectură deosebită, cu două coloane la intrarea principală, fiind construit în anul 1819. Alexandru V. Beldiman (1832 - 1898) a fost ziarist și publicist, un fervent partizan al Unirii Principatelor și a alegerii lui Alexandru Ioan Cuza, militând pentru unirea principatelor sub domnia unui domn pământean și nu a unui principe străin. Despre familia Beldiman există supoziția că s-ar fi stabilit în Moldova în secolele al XV-lea sau al XVI-lea și că ar proveni din conții maghiari Beldi.  A aparținut unei familii vechi de boieri moldoveni iar în 1873 intră în posesia Adelei Cantacuzino, membră a altei familii boierești de tradiție din Moldova iar în 1920 a devenit proprietatea Casei Autonome a Monopolurilor (CAM). 

Aici se desfășoară încă pregătirile la cercuri precum cele de teatru, desen, navomodele, carting, chimie experimentală, robotică, design vestimentar sau automobile.

 4. - Palatul Beldiman

07 noiembrie 2017

Bojdeuca lui Ion Creangă

 1. - Bojdeuca din Țicău via delcampe.net

Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău (numită în trecut și Valea Plângerei), unde a locuit între 1872-1889 marele povestitor Ion Creangă. Căsuța a devenit muzeu în 1918, fiind prima casă memorială din România.

Bojdeuca l-a găzduit pe Ion Creangă începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia în care a trăit din 1866. 
Aici va locui împreună cu Tinca Vartic, alături de care își va petrece tot restul vieții, în Ţicăul Iaşului, într-o „bojdeucă de căsuţă”, situată pe o ulicioară dosnică, „plină de noroi când sunt ploi mari şi îndelungate zise şi putrede iar la secetă gemea colbul pe dânsa”, cum îi mărturisea într-o scrisoare lui Titu Maiorescu în 1887.

În anul 1875, este numit într-o comisie de examinare a cărților didactice, ocazie cu care face cunoștință cu Eminescu, care avea apoi să îl introducă la Junimea, unde Creangă publică, în același an poveștile „Soacra cu trei nurori” și „Capra cu trei iezi”. În această casă a scris colecțiile "Povești, Povestiri" și "Amintiri din copilărie".

În iunie 1876, Mihai Eminescu se va muta aici pentru câteva luni. Poetul a rămas încântat de acest fel de viață, de peisajul rustic din jurul bojdeucii unde „când se lasă sara, coborau turme de oi, buciumul suna cu jale, apele izvorau clar din fântâne, de undeva, dinspre biserica Vulpe sau Sf. Haralambie, se auzeau toaca răsunând mai tare”.  În iunie 1883, Mihai Eminescu sosește la Iași ca trimis al ziarului Timpul, fiind găzduit din nou, la bojdeuca lui Creangă.

 2. - Bojdeuca din Țicău via delcampe.net

În anii următori, suferind de epilepsie, starea de sănătate a lui Creangă se deteriorează tot mai mult, viața sa împărțindu-se între publicarea unor noi scrieri, concedii medicale și tratamente.

În iunie 1889, Creangă află din ziare despre moartea lui Mihai Eminescu, moment care avea să îi grăbească și lui sfârșitul, moment survenit la 31 decembrie 1889, în urma unei crize de epilepsie. În a doua zi a anului 1890, este înmormântat la Cimitirul Eternitate din Iași. 

3. - Ion Creangă (48 ani), A. C. Cuza (stânga) și  Nicolai Andriescu Bogdan (dreapta)
 - fotograf Siegmund Packer 1885 la Slănic Moldova 
via Muzeului Literaturii Romane Iași
Bojdeuca mai avea o prispă înspre nord, unde se afla şi ușa de intrare şi un cerdac, o logie populară, cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit, sprijinit de dealurile Ciric şi Sorogari: ”în odaia din stânga şi-a făcut un pat sănătos de blană de stejar, şi-a așezat o masă oleacă boierească pentru scris, un raft pentru cărți, iar lângă vatra sobei cu horn și-a pus o măsuță rotundă cu trei picioare cu scaunele mici şi veselă ca la Humulești: străchini adânci, linguri de lemn, cofe, ceaun de tuci, oale de lut în care fierb bine sarmalele, cuptorul era pregătit pentru poale în brâu și alivenci înecate în smântână.”

 4. - Bojdeuca din Țicău via delcampe.net 

În perioada 1984-1989, la Bojdeuca "Ion Creangă" au avut loc lucrări de consolidare a terenului, de amenajare a unui amfiteatru în aer liber cu 250 de locuri, de construire a unei clădiri, special gândită pentru a adăposti expoziția documentara "Viata și opera lui Creangă" și Biblioteca Bojdeucii.
În clădirea nouă sunt expuse cărți, fotografii și documente, care ilustrează viața povestitorului pe când era școlar, preot și învățător, scriitor, "Bucoavna" unul din primele abecedare, manualele didactice originale alcătuite de Ion Creangă, colecția revistei "Convorbiri literare" din 1867-1889 în care și-a publicat opera.

  5. - Bojdeuca din Țicău via delcampe.net
În anul 1990, în fața Bojdeucii a fost instalată statuia lui Ion Creangă, realizată de studenții Academiei de Arte Plastice.

Bojdeuca "Ion Creanga" organizează anual 4 sărbători devenite tradiționale: 2 ianuarie - ziua înmormântării scriitorului; 1 martie - ziua de naștere; 14-15 aprilie - Zilele Bojdeucii - aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din România; 31 decembrie - ziua morții scriitorului - "Colinde la Bojdeuca".

Bojdeuca „Ion Creangă” este cel mai vizitat muzeu din Iaşi, cu circa 100.000 de vizitatori anual, fiind o oglindă autentică a valorilor tradiționale.

Localizare: Strada Simion Bărnuţiu nr. 4, Iași

Program de vizitare: Marți - Duminică 10:00 - 17:00, Luni închis

via rador.ro  ,   muzeulliteraturiiiasi.ro, wikipedia.ro

03 noiembrie 2017

Casa memorială Otilia Cazimir


 1. - Casa memorială via wikipedia

Otilia Cazimir, născută Alexandrina Gavrilescu (n.1894, jud. Neamț - d. 1967, Iași) a fost scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă, este supranumită poeta sufletelor simple.

Clădirea, în care în 1972 a fost amenajată casa memorială „Otilia Cazimir”, a fost construită în anul 1858. În anul 1898, familia scriitoarei cumpără casa prin licitație iar aici a locuit poeta de la vârsta de patru ani și până la sfârșitul vieții. A fost vizitată de alți mari scriitori români: George Topîrceanu, Mihai Codreanu, Petre Comărnescu, George Lesnea, Nicolae Labiș, Florin Mihai Petrescu, Ion Istrati, Ana Maslea etc. 
Expoziția de bază din muzeu s-a organizat în cele două camere în care poeta își primea musafirii și unde lucra până noaptea târziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale și manuscrise, fotografii inedite, cărți cu autograf și tablouri.
Numele real al poetei este Alexandra Gavrilescu, Otilia Cazimir fiind pseudonim căpătat în timpul colaborării literare cu Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu.

Ca scriitoare, Otilia Cazimir a debutat cu poezia Noaptea în anul 1912 în revista Viața românească, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicația Însemnări ieșene. Cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura Viața Românească, urmează volumul de versuri Fluturi de noapte în 1927, carte premiată de Academia Română și de comitetul "Femina Vie- Heureuse" de la Paris.
A colaborat cu publicații literare: Însemnări ieșene, Adevărul literar și artistic, Lumea-bazar săptămânal, Bilete de papagal, Iașul nou, Iașul literar, Orizont, Gazeta literară, Cronica etc.

Între anii 1937 - 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, a tradus din literatura franceză (Guy de Maupassant) iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar).
Printre cele mai cunoscute poezii se numără Baba Iarna intră-n sat,  De Pe-o "Bună Dimineața", Ghiocelul, Cântecul pițigoiului.
A avut o strânsă colaborare precum și o poveste de dragoste cu George Topârceanu.  
În 1994, la centenarul nașterii scriitoarei, s-a dat numele străzii pe care se află casa memorială, Otilia Cazimir, fiind ridicat şi un bust al poetei în curtea casei plină de liliac, flori pe care poeta le îndrăgea în mod deosebit.

Program de vizitare: Marţi - Duminică 10:00-17:00, Luni închis.

În apropierea acestui muzeu, se află Biserica Zlataust, monument ce a dat numele uliței din apropiere, de care se leagă şi scrierile lui Ionel Teodoreanu. Amintirile acestei mahalale au fost evocate de cunoscutul scriitor ieşean în romanele Fata din Zlataust, Uliţa copilăriei şi Casa bunicilor. Din păcate, Casa Teodorenilor, a bunicilor, care se învecina cu gardul Bisericii Zlataust, a fost demolată în anul 2010, fiind conservate doar anexele, aflate acum în proprietate privată.

via wikipedia.ro, ziaruldeiasi.ro

29 octombrie 2017

Statuia Independenței


 1. - Statuia Independenței în 1983
via okazii.ro

Statuia Independenței este un monument din bronz amplasat în fața Policlinicii Municipale și dezvelit în anul 1980 fiind dedicat Centenarului Independenței României (1877).

Statuia, cu o înălțime de 11 metri și un soclu de 6 metri, a fost executată în bronz de Gabriela Manole Adoc după ce macheta sa a fost selectată la un concurs național organizat la Casa Scânteii din București.

Monumentul, executat în 4 ani,  reprezintă o femeie eroină, cu o atitudine triumfătoare, ținând deasupra capului o eșarfă, steagul victoriei. Între eșarfa și partea superioară a corpului eroinei se sugerează conturul geografic al României. 
Celebra statuie a Independentei din Iași o întruchipează de fapt pe Emilia Captaru, mătușa artistei, o distinsă doamnă din înalta societate a anilor interbelici, sora colonelul Dumitru Captaru, ultimul prefect al Iașului dinainte de instaurarea regimului comunist .   

Gheorghe Adoc, soțul Gabrielei Manole, este autorul celor 6 basoreliefuri montate pe soclul din travertin ce prezintă momentele decisive din Războiul pentru Independență,  trei în stânga: Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești, trei în dreapta: Proclamarea Independenței citită de Mihail Kogălniceanu, Trecerea Dunării și Marea biruință. 
Pe partea din fața soclului, cu litere de bronz, este un text semnat Mihai Eminescu: "Independența este suma vieții noastre istorice" dar autoritățile timpului au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu - vezi Fig. 1. După Revoluția din decembrie 1989 s-a revenit la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Mihai Eminescu pe frontispiciul statuii.  

Statuia Independenței a fost dezvelită în 1980 în prezența lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Bulevardul care trecea prin fața statuii și care face legătura între cartierul Târgu Cucului și Copou sau Păcurari a fost denumit Bulevardul Independenței, după numele statuii. Anterior denumirii de Bulevardul Independenței, strada a mai purtat numele de Gheorghe Dimitrov, I. C. Brătianu sau Ulița Târgului de Sus. 

via wikipedia.ro, ziaruldeiasi.ro

23 octombrie 2017

Vama cu antrepozite și Vama Veche

 
1. -  Jasi - Antrepositele și Vama

Până la construcția clădirii Vama cu antrepozite, marfa care era transportată în Rusia trebuia să fie mutată în stația de la Ungheni de pe malul estic al Prutului, din cauza ecartamentului larg de 1.524 mm utilizat de ruși în timp ce în Europa se utilizează cel de 1.435 mm. 

 2. - Antrepozitele Jasi

Construcția clădirii de antrepozite, cunoscută drept Vama Veche, a început în 1873 când piatra de temelie a fost așezată de regele Carol I. În 1874 a fost inaugurată calea ferată de ecartament larg pe traseul Nicolina - Ungheni - Chișinău, trenurile rusești putând fi încărcate direct din Iași.

Arhitectul clădirii a fost Henry Susskind (1868-1929) fiind construită de Grigore Eliad (1833 - 1901) care între 1872-1874 a realizat și tronsonul de cale ferată Iași - Ungheni pe o lungime de 21,4 km. Construcția acestei linii a fost justificată de faptul că România exporta cantități mari de mărfuri în Rusia, produse alimentare și lemn.

 3. -  Antrepozitele

 4. - Antrepozitele

Pe atunci, liniile de ecartament normal care ieșeau din gara Iași și cele de ecartament larg care plecau spre Ungheni se întâlneau în clădirea Antrepozitelor Iași, actuala Vama Veche.

În fața Vămii Vechi este Gara Iași construită în anul 1870 după planurile arh. austriac Wachter, clădirea fiind construită în stil venețian-gotic cu fațadă inspirată de Palatul Dogilor din Veneția. Compania austro-ungară Lemberg-Czernowitz - Jassy Eisenbahn a inaugurat oficial Calea ferată Pașcani - Iași la 20 mai/1 iunie 1870, cu acest prilej fiind inaugurată și Gara Iași, care era pe atunci una dintre primele stații de călători din România. 
 
5. -   Vama veche în 1920 via fb.com/iasi.vip/

ziaruldeiasi.ro, facebook.com/monumenteiasi/ , delcampe.net, wikipedia

16 octombrie 2017

Poporul român în primul război mondial

Episodul 3 din România în primul război mondial dedicat Poporului Român. Mai multe imagini în Episodul 2 și Episodul 1.

 1. - 

  2. - 

  3. - Refugiați români lângă Râmnicu Vâlcea, Noiembrie 1916

  4. - 

  5. - 

  6. - 

  7. - Țărani strângând snopi de grâu - în Comuna Câineni, Vâlcea

  8. - 

  9. - 

 10. -  Depozit de aprovizionare pentru armată - Decembrie 1916

  11. - 

  12. - 

  13. - 

  14. - 

 15. - Armă grea trasă de care de boi

  16. - 

  17. - 

  18. - 

  19. - 

  20. - Strânsul viei la Domeniul Segarcea - Dolj

  21. - 

  22. - 

  23. - Festivități România mare, Basarabia, Dobrogea

24. - Armata română și civili dansând - Onești 1917

  25. - Familii de țigani la lucrul câmpului lângă Câineni - Vâlcea

  26. - Familii de țigani 

 27. -  Familii de țigani 


 via iwm