06 septembrie 2017

Grădina Ghica Vodă


În grădina publică Ghica Vodă se află monumentul dedicat lui Grigore al III-lea Ghica, fost domnitor al Moldovei de două ori: 18 martie 1764 - 23 ianuarie 1767 și septembrie 1774 - 1 octombrie 1777 și al Țării Românești: 17 octombrie 1768 - 5 noiembrie 1769. 

1. - Monumentul Grigore Ghica via delcampe.net

A zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, construiește două fântâni deoarece alimentarea cu apă era o problemă pentru populația Iaşului și a înființat o fabrică de postav (stofă) la Chipirești (jud. Iași).

În iulie 1774 se termină războiul ruso-turc început în 1768. Profitând de înfrângerea armatei turcești, austriecii au prezentat la tratative o hartă falsă sub pretextul că teritoriul Bucovinei le este necesar pentru trecerea lor din Transilvania în Galiția (azi teritoriu între Polonia și Ucraina).
Deoarece a protestat împotriva pierderii Bucovinei și a cerut ajutor Prusiei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture pe Grigore Ghica. Aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, cu porunca de  a-l aduce viu sau mort la Istanbul.

Capugiul, ajuns la Iași, a întins domnitorului o cursă: s-a prefăcut bolnav și l-a invitat la hanul Beilicului, unde erau găzduiți dregătorii turci. Turcii îl decapitează și îi îngroapă corpul în grădină.   Grigore al III-lea al Moldovei a fost ucis pe 1 octombrie 1777, capul său fiind dus la Istanbul, trupul fiindu-i înmormântat la mănăstirea Sf. Spiridon din Iași. 
În literatură este întâlnit ca personaj principal al primei piese de teatru scrise în limba română: 'Uciderea lui Grigore Vodă în Moldova exprimată sub formă de tragedie'. 

2. - Monumentul Grigore Ghica în 2017

Monumentul din marmură albă sub forma unui sarcofag (cenotaf) a fost ridicat și dezvelit la data de 1 octombrie 1875 în apropierea fostului Beilic turcesc. Monumentul are gravat deasupra sa inscripția: 'În amintirea lui Grigorie Ghica V.V. ucis de turci la 1777, luna octombrie. Țara recunoscătore'. În partea stângă a cenotafului, este următoarea inscripție: 'Grigorie Ghica V.V. a protestat contra luarei Bucovinei', iar în partea dreaptă stă scris: 'Această pieatră sa redicat de cătră Consiliul Comunal din Jassi în Anul 1875 Octomvrie 1'.

 3. - Sarcofagul

 4. - Inscripție partea stângă

5. - Inscripție partea dreaptă

Bustul fostului domnitor a fost realizat din marmură de către sculptorul Karl Storck la propunerea consilierului Vasile Pogor și fost inaugurat la data de 29 august 1876 fiind martor și poetul Mihai Eminescu care a descris ceremonia într-un articol în ziarul Curierul de Iași.
Bustul inițial s-a deteriorat în timpul celor 100 ani, a fost restaurat și dus la Muzeul de Artă din Iași, unde se află și în prezent. În locul lui, în anul 1975, a fost amplasat un bust de piatră, executat de către Lucreția Dumitrașcu Filioreanu.

via wikipedia         

Chestura Poliției


 1. - Chestura Poliției - Comisariat

Pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, lângă parcarea Hotelului Unirea, se afla o clădire somptuoasă ce a fost construită în anul 1921 ca sediu al redacției revistei de cultură Viața Românească până la mutarea sediului la București în 1930. Pentru revistă au scris mulți oameni de cultură: Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Calistrat Hogaş sau Ionel Teodoreanu.

2. - Revista Viața Românească

Clădirea este cunoscută mai ales pentru o pagină neagră a istoriei, datorită Pogromului din 27-29 iunie 1941, când în sediul Chesturii Poliției (Comisariat) au fost aduși în stare de arest mii de evrei. 

3. - Chestura Poliției

4. - Evrei aduși la Chestura Poliției 

În anii 1930, populația evreiască din Iași era la fel de numeroasă ca cea românească. Înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, în Iași existau 137 de sinagogi și case de rugăciuni, multe fiind situate pe aceeași stradă, unele după altele. Distrugerile din timpul războiului şi sistematizările urbane din regimul comunist au făcut ca sinagogile ieșene să dispară pe rând. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre să mai existe în Iaşi doar două sinagogi. Sinagoga Mare din Iași, construită în 1657-1671 este cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României.

În octombrie 1940, mareșalul Ion Antonescu a decis intrarea României în al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei formată din Germania Nazistă, Italia Fascistă și Japonia imperialistă. Adolf Hitler a promis că va retroceda teritoriile românești: Basarabia şi nordul Bucovinei  pierdute în 1940 ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov în favoarea Rusiei. În 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul, atacând Uniunea Sovietică, alături de Germania și aliații săi.

5. - Evrei arestați pe strada Vasile Alecsandri

Pentru a intra în grațiile lui Adolf Hitler, au fost interzise căsătoriile evreilor cu românii, evreii au fost excluși din funcții, expropriați şi privați de drepturi. 

Între 28-30 iunie, evreii au fost acuzați că ascund arme şi trag asupra armatei, sau că trimit informații sovieticilor. Soldaţii le-au percheziţionat casele, bătând, împușcând sau jefuind. Mii de evrei au fost aduşi în curtea Chesturii şi împuscați în grup. Aproximativ 4.000 de evrei au fost ulterior duși spre gară pentru a fi deportați. Au fost ambarcați în mai multe trenuri de marfă, numeroși evrei murind din cauza înghesuielii, căldurii şi lipsei de apă. 

 5. - Evrei arestați pe strada Cuza Vodă

Se spune că atunci au murit aproape o treime din numărul total al populației evreiești din Iași.

Astăzi clădirea este în renovare pentru amenajarea unui Muzeu al Holocaustului. 


6. - Evrei arestați pe strada Cuza Vodă

30 iulie 2017

Armata română în primul război mondial

Continuăm episoadele dedicate Primului război mondial și în special armatei române.

1 - Soldați români

2 - Soldați români lansand un balon meteorologic 

3 -  Post de comanda 1917

4 -  Soldat român vorbind la telefon

5 -  Cicliști lângă Odorheiu Secuiesc 1916

6 -  Soldați români

 7 - Soldați români

 8 - Curățare arme

9 - Post telefonic 

 11 - Soldați romani servind rația de mâncare

 11 - Soldați romani lucrând cu un generator lângă un fort

12 -  Cavalerie lângă Ditrau - Harghita - 1916

13 -  Cuptoare mobile lângă Castelul Bran

14 -  Generator al armatei romane

15 -  Bucătarii pregătesc un tort

16 - Rația de mâncare 

17 - Soldați romani lângă bucătăriile mobile 

18 - Soldați români spălând haine lângă Verdea - Focsani 1917 

 19 - Soldați români

20 -  Soldați romani transportând mâncare

21 -  Soldați romani transportând bucătăriile mobile - Casin 1917

22 - Soldați romani spălând rufe 

 23 - Soldați români

24 -  Soldați romani dansând hora

25 -  Soldați romani dansând hora

26 -  Soldați romani dansând hora

27 -  Soldați români

28 -  Echipa de fotbal formata din soldați romani

 29 - Soldați români

30 - Frizerie mecanică

31 - Soldat dansând cu un urs

via iwm

21 iulie 2017

Podul de Piatră din Iași

Podul de Piatră din Iași a fost construit pe la 1840 pentru traversarea râului Bahlui, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice. Alături, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a fost construit un pod nou de beton care a preluat traficul rutier.

Râul Bahlui are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km², izvorând în județul Botoșani vărsându-se în râul Jijia în apropiere localității Chiperești (Iași). Numele este de origine cumană (turcă) semnificând un „pârâu mocirlos”.

Bahluiul parcurge orașele Hârlău și Iași pe care îl străbate pe o distanță de 14 km, împărțind orașul în două. 
De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. 

Bahluiul apare pentru prima dată într-un document scris în anul primei atestări documentare a târgului Hîrlău in anul 1384 când Petru I Mușat face o donație ctitoriei mamei sale Margareta când se vorbește și despre morile de apă de pe Bahlui.

1. - Podul de Piatra peste râul Bahlui

Planuri de regularizare a cursului Bahluiului au existat încă din 1785, în raportul lui König cand se propunea realizarea unui canal navigabil care va trece prin Iași. Ideea a fost reluată în Regulamentul Organic din 1832 când s-a prevăzut că "Siretul și Prutul trebuie a se curăți și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei".

În anul 1862, ca urmare a mutării capitalei Principatelor Unite de la Iași la București, omul politic moldovean Mihail Kogălniceanu cerea compensații economice pentru fosta capitală a Moldovei, între care și realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iașul să devină "port-franc".

În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul "Odă cătră Bahlui", în care descrie râul Bahlui ca fiind plin de glod și lăcaș al broaștelor, iar nasul său se plânge că trebuie să se "cârnească din loc" în apropierea podului peste râu, dar și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana.

Între anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului în zona municipiului Iași.
Au existat inundații de proporții în anii 1871 și 1932, ultima fiind descrisă în romanul "Turnuri sub apă" al lui Sandu Teleajen.
În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub conducerea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrări de regularizare a albiei râului Bahlui, ca urmare a inundațiilor care amenințau municipiul Iași 
În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului în râu navigabil, dar acesta a fost abandonat de conducerea de atunci a țării.
În prezent, există stații de epurare a apelor în orașele Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Iași.

Iași, capitală de război via TVR


Documentarul 'Iași, capitală de război' via tvriasi

18 iulie 2017

România în Primul Război Mondial - Acum 100 de ani

Se împlinesc 100 de ani de la Bătălia de la Mărăști ce s-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917, prima din marile bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul campaniei din anul 1917 din Primul Război Mondial.
În august 1916, România primește un ultimatum și decide să se alăture Antantei (Tripla Înțelegere) formată din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus. La 27 august 1916, România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor, Germania și Turcia declară război României la 28 respectiv 30 august iar pe 31 august, Bulgaria atacă România fără declarație de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916.
După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.
În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, cu o nouă conducere militară (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.
Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești.
România însa se afla într-o situație precară din punct de vedere economic, o statistică din anul 1903 din Vechiul regat arăta că peste 300.000 de familii țărănești nu dețineau deloc pământ.
Pe 6 decembrie 1916, când Bucureștiul a fost ocupat de cavaleria germană, guvernul și curtea regală română s-au retras la Iași. Numai vremea și drumurile proaste au salvat o bună parte a armatei române de la încercuire sau distrugere, totuși, peste 150.000 de soldați români fuseseră capturați.
Pierderile armatei române au fost estimate la 300 – 400.000 de soldați, morți, răniți, dispăruți sau prizonieri iar pierderile cumulate ale germanilor, austriecilor, bulgarilor și otomanilor au fost estimate la aproximativ 60.000 de oameni.
România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune decât să iasă din război și să accepte condițiile umilitoare ale Păcii de la București din 7 mai 1918.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina au votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie același an și reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania au adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.



 1. -  Paradă militară în Iași pe bd. Ștefan cel Mare, în fața Mitropoliei

 2. - Palatul Roznovanu azi Primăria Iași - atunci sediul Misiunii Medicale Americane

Armata română 1916-1917


 3. - Ofițeri români
4. - Tranșee
5. -  Tranșee în Verdea (Vrancea) ,1917
 6. - Pasul înspre Ditrău (Harghita) in 1916

7. - Armata
8. -  Prizonieri români lângă râul Siret 1916
9. - Armata
11. - Armata
12. - Tranșee
13. - Armata
14. - Armata
15. - Armata
 16. - Soldat cu masca de gaz Pralea (Bacau) 1917
17. - Armata
18. -  Bârlad 1916
19. - Armata
20. - Armata
 21. - Verificare acte
22. - Turn de supraveghere

Familia Regală 


 23. - Regele Ferdinand I cu Generalul Ramniceanu și Generalul Mavrocordat, Buzău 1916

24. - Regina Maria la un oficiu al Crucii Roșii

 25. - Regele Ferdiand I si regina Maria decorând soldații

 26. - Regina Maria si generalul Henri Berthelot

27. - Regele Ferdinand I si Regina Maria - Iași, 10 Martie 1917

 28. - Regele Ferdinand și Regina Maria

29. - Prințul Carol la sediul Diviziei a 8-a - Piatra Neamț, 1916

 30. - Regele Ferdinand I și printul Carol

31. - Regina Maria

32. - Parada
33. - Familia regala prezenta la ceremonia de jurământ în Iași 1917

Inamicii  - Armata germană, austro-ungară, bulgară și turcă


 34. - Soldat german în Pasul Turnul Rosu - Valea Oltului

35. - Soldați germani în gara Piatra Neamț

36. -  Trupele germane
37. - Germani lângă Siret in 1917
38. - Trupele germane cautând prin resturile lăsate de armata romana retrasa din Bucuresti - 4 decembrie 1916

39. -  Soldăți germani lângă o casa țărănească

40. -  Infanteria germana

41. - Trupe germane si bulgare trecând Dunărea 23 Noiembrie 1916
42. - Soldat german în Caineni - Valcea

43. -  Cavaleria bulgara
 44. - Germani la podul Cernavodă Noiembrie 1916
 45. - Soldăți germani cumpărând legume in București

46. -  Turci, germani si austro-ungari in București
47. -  Germani in București 1916

48. - Trupele germane în București în fata Palatului Postei (Muzeul de Istorie)
 - Decembrie 1916

Distrugeri


49. -  Imobil din Mărășești - Probabil Primăria 

50. - Casa distrusa
51. -  Biserica distrusa lângă Buzău

 
52. - Biserica distrusa
53. -  Locomotive distruse in 1917 - Galați
54. - Casa distrusa
55. -  Ingineri germani reconstruind o cale ferata distrusa de romani la retragere - 1916 (Piatza ? Probabil Piatra Neamț)

56. -  Podul Carol I peste Dunăre la Cernavodă - Noiembrie 1916

57. -  Podul peste Siret demolat de romani la retragere - 1916
58. - Casa distrusa
59. - Casa distrusa
60. - Clopote de la bisericile românești mutate de armata germana si
austro-ungara cu scopul de a fi topite - august 1917

61. - Casa distrusa
62. - Depozite de petrol distruse in portul din Constanta - Noiembrie 1916
63. -  Depozite de petrol distruse in portul din Constanta - Noiembrie 1916
 64. - Galați 1917
65. - Moschee - probabil Constanta

 66. - Clădiri distruse lângă Predeal - 1916
67. - Armata germana 
68. - Casa distrusa
69. - Casa distrusa
70. - Casa distrusa
71. - Casa distrusa
72. - Armata germana - 1916

Prizonieri

 
73. - Prizonieri de război cântărind rația de pâine

74. - Prizonieri de război

Poporul român în timpul războiului

75. -Refugiati
76. -  Râmnicu Vâlcea 1916
77. - Grup de refugiați
78. - Grup de refugiați
79. - Romi care ajuta la muncile pământului Câineni - Vâlcea
80. - Muncile pământului
81. -  Țărani români
82. - Rația zilnica
83. - Țărani români
84. - Țărani români
85. - Familie de romi
86. - Grup de copii refugiați
 87. - Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea
88. -  Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea
89. -  Munca câmpului lângă Câineni - Vâlcea
90. - Soldati
91. - Țărani români
92. -  Armata oferind hrana
93. - Țărani români
94. - Țărani români
95. - Țărani români
96. - Trupele bulgare mărșăluind printr-un sat
97. - Țărani români
98. - Armata în fata Mitropoliei - Bd. Ștefan cel Mare - Iași

Tranșee și fortificații

99. - Tranșee
100. - Tranșee
101. - Tranșee
102. - Tranșee
103. - Tranșee
104. - Tranșee
 105. - Regimentul 24 Infanteria - Onesti 1917
106. - Tranșee Pralea - Bacău 1917

Moartea

107. -  Mormântul Ecaterinei Teodoroiu (1894-1917) erou național
 - Fitionești - Vrancea (Punctul Glodu ?)

108. - Cimitir
109. - Soldați răpuși pe câmpul de lupta
110. - Amenajarea unui cimitir
111. - Căruțe ambulanta Cornesti (? Comănești - Bacău) 1917
112. -  Resturi lăsate în urma de retragerea trupelor romane lângă Bucuresti - 4 decembrie 1916
113. - Militari
114. - Executarea unui prizonier
115. - Militari
116. - Militari
117. - Crucea roșie
118. - Crucea roșie

Arme

119. - Soldat
120. - Arme
121. -  Armata austro-ungara armament Skoda 305 mm
122. -  Armata germana  21 cm Mörser lângă Predeal
123. -  Armament
124. -  Onești, 1917

125. - Bârlad, 1916
126. -  Artileria romanească
127. -  Trupele românești lângă vagoane cu arme blindate
128. -  Trupele românești care lansează un balon 
129. -  Trupele românești care elimină balastul de la un balon
130. -  Tun de 120mm la Cașin, Bacău 1917
 131. -  Tun de 21 cm Mörser lângă râul  Siret 1917
132. -  Un avion Farman din Onești, 1917
133. - Mașina blindata Lanchester (probabil a Locotenentului Ingale)

 134. - Tun românesc de 75 mm 
135. -  Armament
136. -  Armament la baza românească
137. - Un biplan românesc echipat cu o mitralieră care urmează să fie pornită
138. -  Armament german de 21 cm Mörser 16
 139. - Balon
140. - Avion
141. -  Bran, Brașov
142. -  Vapor romanesc
143. - Armata austro-ungare tun de 30,5 cm Skoda
144. -  Un avion românesc cu două motoare
145. -  Armament
146. -  Mașini blindate Buzău, 1916
147. -  Armata austro-ungara folosind o Skoda 305 mm Model 1911
 148. - Armata germana  21 cm Mörser lângă Sibiu
149. -  Printul Carol, viitorul rege Carol al II-lea al României cu o mitraliera Chauchat

150. - Armament francez St. Étienne Mle 1907 - Grozesti, 1916
 151. Craiova, 1916
152. -  Armament
153. -  Chilia Veche, 1917
154. -  Chilia Veche, 1917
155. -  Marinarii români 
156. -  Artileria română
157. -  Artilerie română
 158. - Soldați romani si o mitraliera Vickers
159. -  Trupele românești care încarcă sârmă ghimpată Varnita - Arad, 1917
160. -  Extragere petrol - probabil Ploiești
161. -  Germani folosind un tun 75 mm de origine franceza