Evenimente în Iași 2018

Lista cu Evenimentele din orașul Iași pentru anul 2019 o găsiți aici.  

1.- Ștrandul din Iași - via Jecinci

Listă cu Evenimentele din orașul Iași pentru 2019 găsiți aici.

Ianuarie 2018

6 ianuarie 2018 - Concert Cocktail de Anul Nou @Palas Iași

24 ianuarie 2018 - Festivități Ziua Unirii

Februarie 2018     

9 februarie 2018 - Târg Mariaj

18 februarie 2018 - Palas Dance Cup

24 februarie 2018 - HubriFair - Târg de Dragobete

Martie 2018

9  martie 2018 - Târgul de Cariere Iași @Palas Iași

16 martie 2018 - International Tattoo Fest IASI 

22 martie 2018 - Cerneală și Celuloid - Proiecții de film

24 martie 2018 - Ora Pământului

24 martie 2018 - Codecamp Iași

24 martie 2018 - Raci Scoici Rapane Caracatiță Creveți

28 martie 2018 - Produs în România - ediția Iaşi 2018

31 martie 2018 - Festivalul de Satira și Umor Studențesc "Umor'n'Iasi"

31 martie 2018 -  Palas ICE

Aprilie 2018

1 aprilie 2018 - Festivalul de Satira și Umor Studențesc Umor'n'Iasi

15 aprilie 2018 - I..AȘI în Trail 2018
  

22 aprilie 2018 - Semimaraton Iași

23 aprilie 2018 - Ziua Forţelor Terestre - Sf. Gheorghe

aprilie 2018 - Înfloresc Magnoliile - Bd. Ștefan cel Mare, Grădina Palas, Grădina Botanică

Mai 2018

2 mai 2018 - FEstudIS 2018

5 mai 2018 - Iașiul pe bicicletă

6 mai 2018 - Sărbătorea Liliacului la Muzeul Mihail Sadoveanu

6 mai 2018 - Crosul Companiilor B2Run 

9 mai 2018 - Târgul de Carte Librex - Ediția a XXV-a

10 mai 2018 - FIE - Festivalul Internațional al Educației 2018

11 mai 2018 - Festivalul Folk'n'iasi 2018

16 mai 2018 - Festivalul Internațional de Poezie Grigore Vieru, ediția a X-a

18 mai 2018 - Rock'n'Iași Open Air 2018

18 mai 2018 - Magia Baloanelor 2018

18 mai 2018 - Marșul Absolvenților & Concerte

18 mai 2018 - Târgul Meșterilor Populari

19 mai 2018 - Picnic în grădina Copou, la Turnul de Parașutism   

19 mai 2018 - Noaptea Muzeelor Iași 

19 mai 2018 - Cros pentru școli

24 mai 2018 - Bucateria

24-27 mai 2018 - FORZA ZU 2018 

25 mai 2018 - Festival tradițional

25 mai 2018 - Hangariada – festival de artă și zbor

25 mai 2018 - Rooftop Reveria

30 mai 2018 - Şotron. Târg de cărţi, jocuri şi distracţii

31 mai – 4 iunie 2018 - Afterhills Music & Arts Festival  

Iunie 2018

1 iunie - Șotron, Festivalul copilăriei la Muzeul Vasile Pogor  

1 iunie 2018 - Festivalul Filmului European FFE - ediţia XXII

6 iunie 2018 - Serile Filmului Românesc SFR 2018

8 iunie 2018 - Kasta Morrely Fashion Week 2018

14 iunie 2018 - Gala Donatorului de Sânge - Ediția 2018 

15 iunie 2018 - Street Delivery Iași - ediția a VI-a

15 iunie 2018 - Zilele Eminescu

15 iunie 2018 - Festivalului Naţional de Teatru de păpuşi pantomimă Cătălin Damian ediţia a XXII-a

16 iunie 2018 - Rooftop Reveria - Round Two

18 iunie 2018 - Serată pe Doua Roți #8

22 iunie 2018 - Rocanotherworld 2018

22 iunie 2018 - Festivalul Internațional de Creație Vestimentară ART EAST 2018

23 iunie 2018 - The Color Run Iași

23 iunie 2018 - Petrecere de Zi - Under the Sun pe Lăpușneanu

23 iunie 2018 - RomânIA Autentică

23 iunie 2018 - Fête De La Musique 2018 

24 iunie 2018 - Ziua Universală a Iei pe Bicicletă #6

27 iunie 2018 - Expoziţia Internaţională de Invenţii Inventica 2018 - a XXII-a ediție

29 iunie 2018 - Târgului naţional de ceramică Cucuteni 5000 în Parcul Copou

29 iunie 2018 - Cyclic on the roof / Radiant album tour

30 iunie 2018 - Swimathon Iași 2018

iunie 2018 - Festivalul Operelor Independente Elixirul dragostei la Ateneul din Iași

iunie 2018 - ONGFest Iași

Iulie 2018

1 iulie 2018 - Festivalul Concurs Coral Internațional pentru Tineret Gavriil Musicescu - ediția a VI-a

7 iulie 2018 - Festivalul Tanabata 2018 - Festivalul Stelelor ediția a IX-a

12 iulie 2018 - Henna Tattoos Iași - Summer 2018 - ediția a II-a

13 iulie 2018 - The Biggest Rooftop Party in Town 5th Edition

13 iulie 2018 - Caravana Bergenbier

13 iulie 2018 - Anatolian Food Festival (Festival turcesc) 

24 iulie 2018 - Festivalul Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret Cătălina

26 iulie 2018 - Jazz În Copou #jazz Community

27 iulie 2018 - Caravana Racilor și a fructelor de mare la Iași

iulie 2018 - SkirtBike Iași, ediția a VIII-a

iulie 2018 - Târgul de Vară

August 

5 august 2018 - Crosul Ocolul oraşului în 80 de minute

11 august 2018 - Cea mai mare oră de sport, MFB Iași

17 august 2018 - ROCKversary @Rocknrolla

24 august 2018 - Produs în România - ediția Iași

24 august 2018 - Festivalul GFest, ediția a VII-a

31 august 2018 - Deschiderea stagiunii estivale Filarmonica de Stat Iași

august 2018 - Zilele Diasporei Iași 

august 2018 - Festivalul Internațional de Șah M. Sadoveanu ediția a XXXIII– a Iași

Septembrie 2018

6 septembrie 2018 - Cotnari Rally Iasi Centenar

7 septembrie 2018 - Festivalul Girafelor - craft beer, street food, live music

9 septembrie 2018 -  Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice - FIMM 11

14 septembrie 2018 - Caravana Racilor - Festivalul Vinului Bucium Iași

15 septembrie 2018 - Festivalul Luminii 

20 septembrie 2018 - Street Food Festival Iași

22 septembrie 2018 - Festivalului Internațional de Vinuri „Vin la Cultură” - a doua ediție

26 septembrie 2018 - Festival de Muzică Bizantină

28 septembrie 2018 - Nocturna Bibliotecilor

29 septembrie 2018 - Maratonul Iaşiului

30 septembrie 2018 -  Deschiderea Stagiunii Ateneului - 2018 - 2019

septembrie 2018 - Magia serii în sunet şi lumină la Opera Națională Română Iași, ediţia a VIII-a

septembrie 2018 - Festival La Vie

Octombrie 2018

1 octombrie 2018 - Deschiderea festiva a anului universitar 2018-2019

3 octombrie 2018 - FILIT Iași -  Internațional de Literatură și Traducere

3 octombrie 2018 - Târgul de Cărți și Arte Frumoase Arca lui Gutenberg

5 octombrie 2018 - Noaptea Albă a Galeriilor Iași 2018

6 octombrie 2018 - EXPO & BURN - Ediția 10

12 octombrie 2018 - Târgul de Cariere Iași, ediția a 18-a

14 octombrie 2018 - Zilele Orașului Iași 

25 octombrie 2018 - Ziua Armatei Române, Muzeul Militar Naţional Ferdinand I 


26 octombrie 2018 - Rock'n'Iasi Indoor 2018

27 octombrie 2018 - Codecamp Iași

octombrie 2018 - Fantome pe bicicletă de Halloween

octombrie 2018 - Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași

Noiembrie 2018

noiembrie 2018 - Zilele Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu

noiembrie 2018 - Festivalului de Film Documentar DocEst Iaşi - a IX-a ediţie

noiembrie 2018 - X-Enduro Festival Iaşi - ediţia a IX-a

Decembrie 2018

decembrie 2018 - Festivalul Internațional de Teatru Aurel Luca la Casa de Cultura a Studenților Iași

23 decembrie 2018 - Concert de Crăciun la Opera Națională Română Iași



- Listă evenimente via Primăria Iași

- Tur pietonal gratuit pentru orașul Iași găsiți aici.

Evenimentele pentru 2019 le găsiți aici.


via zelist.ro/iasi/

Mica Unire, Hora Unirii si Hanul lui Petrea Bacalu

Anul acesta aniversăm 159 de ani de la Unirea Principatelor Române prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

La 5/17 ianuarie 1859, în Moldova a fost ales în unanimitate liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul Partidei Naționale. Reprezentanții acestei grupări, ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Țara Românească, au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor și a-l susține pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza partizan al Rusiei.

1. Proclamarea Unirii de Th. Aman via wikipedia

Alegerea lui Al. Ioan Cuza s-a realizat în Casa Roset de pe Ulița Hagioaiei viitor bulevardul Independenței. Astăzi aici este  Muzeul de Istorie Naturală aflat în renovare din 2013.

Într-o situație precară se află și imobilul unde Cuza a fost votat în București în ziua de 24 ianuarie. În Hotelul Concordia de pe strada Smârdan nr. 39, la primul etaj, în camera 5, în "seara zilei de 23 ianuarie 1859, s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, de către fruntaşii partidei naţionale, ca domn al Ţării Româneşti".

2. Hotelul Concordia via

  

La 5 ianuarie 1859, în Iași, între hanul lui Petrea Bacalu și prăvăliile situate în față, spre Ulița Sârbească (azi strada Lăpușneanu) și mai departe, pe Ulița Mare, mulțimea era adunată pentru a afla rezultatele votului celor 49 de deputați ce formau Adunarea Electivă. Din micul balcon din fier forjat al hanului, imediat după confirmarea alegerii sale, Alexandru Ioan Cuza a vorbit pentru prima dată în calitatea sa de domn al Moldovei mulțimii adunate în fața hanului , mulțime care, pentru a sărbători victoria Partidei Unioniste și alegerea lui Al.I. Cuza, a jucat pentru prima dată Hora Unirii. 

3. - Vedere aeriană asupra Pieței Unirii

Pentru a marca acest moment istoric, municipalitatea a hotărât ulterior amenajarea unei piețe care a fost numită în 1881 Piața Unirii iar la 27 mai 1912 a fost dezvelită statuia lui Alexandru Ioan Cuza, realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli.

4. - Dezvelirea statuii lui Al. Ioan Cuza în 1912

Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu, titlul original fiind Hora Unirei. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
 
Hanul lui Petrea Bacalu a avut și alte nume, pentru a atrage călătorii ce ajungeau la Iași pe nou linie de cale ferată Viena - Lemberg - Cernăuți – Pașcani - Iași (1870), hanul își schimbă firma devenind Otel Viena.

Scarlat Pastia, avocat, filantrop și primar al Iașului între 1877 - 1879, a cumpărat hotelul și i-a schimbă denumirea, acesta devenind Hotel România. Aici aveau loc întrunirile partidului conservator dar și cel liberal, la care au participat și  Lascar Catargi, Gheorghe Cantacuzino, generalul Gh. Mânu, Nicu Filipescu şi Take Ionescu.

 5. -  Otel Schiller și Academia Mihăileană
Reclamă Fotografia artistică Weiss, Farmacia J. Warner

 

Pastia a cumpărat și dughenele de peste drum, situate spre Uliță Sârbească și, deși acestea îi aduceau un venit important, le-a dărâmat hotărând să construiască pe locul lor un teatru modern. Proiectul a fost realizat de firma lui Gustave Eiffel însă dezacordului dintre municipalitate și Pastia privind amenajarea spațiului urban din fața clădirii l-a determinat pe Pastia să schimbe destinația acesteia, transformând-o într-un hotel a cărui construcție a fost terminată în 1882 și care a fost numit Hotelul Traian.
După demolarea dughenelor, Scarlat Pastia le propune edililor orașului să mute aici statuia lui Ştefan cel Mare din fața Palatului Administrativ dar a fost refuzat.

  

6. - Hotelul Traian

Hotelul România l-a adăpostit pe Mihai Eminescu în 1884, într-o mică odaie situată în podul șurii.

Incendiul care, în noaptea dintre 17-18 februarie 1888, a mistuit Teatrul din Copou l-a determinat pe Scarlat Pastia să transforme restaurantul din curtea hotelului în sală de spectacol unde s-a instalat o scenă și trei rânduri de loje, fiind cunoscută de ieșeni sub numele de Sala Pastia. Alte săli de spectacol erau la Circul Sidoli din Piața Uniri şi în Sala corului metropolitan.

Primarul Pastia a lăsat și o colecţie de legi intitulată Colecţia Pastra care mult timp a servit tuturor instanţelor judecătoreşti.

7. - Bd. Ștefan cel Mare

Hotelul a funcționat în continuare sub numele de Hotel Schiller până între cele două războaie mondiale și a fost naționalizat după 1945. 

 8. - Strada Cuza Vodă înainte de 1914 de construcția Palatului Braunstein
Hotelul Schiler, J. Frost, Frizer, Abramovici

Lucrările de amenajare a Pieței Unirii din anii ’60 au dus la demolarea clădirii, pe locul acesteia fiind amplasat în prezent parcarea din fața blocurilor turn și a cinematografului Victoria.

9. - Piața Unirii

via wikipedia.ro, digibuc.ro, facebook.com/iasifotografiivechi, facebook.com/Iasi.Jassy, facebook.com/iasi.vip, delcampe.net, okazii.ro

Regina Maria in Iasi - Video

Imagini video preluate din documentarul Destinul Mareșalului cu Regele Ferdinand I și Regina Maria în orașul Iași.

Se remarcă bulevardul Ștefan cel Mare din fața Mitropoliei, statuia lui Cuza Vodă și decorarea militarilor care au luptat la Mărășești.

Iasi in al doilea razboi mondial

Orașul Iași în al doilea război mondial.

 1. - Biserica Sfântul Gheorghe (Mitropolia Veche) și Catedrala Mitropolitană

2. - Mitropolia

 3. - Palatul Culturii

via ebay.de, Румыния, г. Яссы

Casa Veronica Micle

Pe strada Nicolae Gane nr. 14-16 a existat una dintre casele în care au locuit soții Ștefan și Veronica Micle. Încă din primăvara lui 1873, aici au loc reuniuni literare la care participă Samson Bodnărescu, Miron Pompiliu, Matilda Cugler (Poni), Ioan Slavici și poetul Mihai Eminescu, după întoarcerea în țară în anul 1874. Serate literare mai erau organizate în casa lui Vasile Pogor (Muzeul Literaturii) din apropiere, unde era sediul Junimea, în Hanul lui Petrea Bacalu din Piața Unirii sau la Hotelul Binder.

Familia Micle a locuit în Iași la mai multe adrese: casa de pe strada Butu nr. 401 (azi strada Nicolae Gane), pe strada Petru Rareș și în casa de pe Strada Humpel.

 1. - Casa soților Micle de pe strada Nicolae Gane
   

Veronica Micle (1850 - 1889), născută Ana Câmpeanu, a publicat nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii, dar este mai ales cunoscută pentru relația avută cu Mihai Eminescu, poetul național.

În 1860 când este înființată Universitatea din Iași, Ștefan Micle este numit profesor universitar la catedra de fizică și chimie. Veronica Micle se înscrie la Școala Centrală de fete pe care o termină în 1863 cu calificativul eminent iar la examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț.

Cei doi se căsătoresc în anul 1864 în Cluj, deși Veronica Micle avea vârsta de 14 ani și între ei era o diferență de vârsta de 33 de ani. Ştefan Micle se ocupă de educaţia tinerei sale soţii, aceasta luând lecţii de franceză, de literatură universală, de canto şi pian.

Ștefan Micle și Veronica au avut două fete: Valeria, născută în anul 1866 și căsătorită Micle-Gruber, alintată Greiere și Virginia Livia (1868), alintată Fluture. Câteva momente din viața soților Micle sunt prezentate de  Eugen Lovinescu în romanul Bălăuca.

 2. -  Veronica Micle cu Virginia, fiica cea mică în braţe şi Valeria stând alături

 via Muzeul Literaturii Iași

În 1869, Veronica Micle contribuie la înființarea și bunul mers al unei școli profesionale de fete și începe să fie activă în viața literară.

În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 debutează în revista Noul curier român cu două scrieri în proză.

În 1874 a publicat versuri în “Columna lui Traian”, iar apoi în “Convorbiri literare”. Din 1879 a colaborat cu revistele “Familia”, “Revista nouă” şi “Revista literară”.

În 1874, Mihai Eminescu se mută la Iași unde este numit director al Bibliotecii Centrale aflată în clădirea Universității de Medicină și Farmacie și va locui în Iași până în octombrie 1877, timp în care are cu Veronica o relație tumultuoasă. În această perioadă a mers des în casa familiei Micle, la seratele literare ale Veronicăi.

În timpul Războiului de Independență din 1877, Veronica Micle a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul ostașilor români răniți”. 

3. - Veronica Micle si Mihai Eminescu via wikipedia.ro

Până în anul 1876 Mihai Eminescu scrie foarte multe poezii care dovedesc zbuciumul din sufletul său: Iubind în taină, Eu număr, ah!, plângând, În liră-mi geme și suspin-un cânt, Ce șoptești atât de tainic, Zadarnic șterge vremea, Venin și farmec, Gelozie și multe altele.
Până la urmă Eminescu reușește să se desprindă din vraja ei și scrie în poezia M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire: „Cum mulțămesc eu soartei că am scăpat de tine, Făr-a comite, Doamnă, păcatul moștenit. Azi iarăși mă văd singur și fericit și bine!”

Între poeziile scrise după august 1876 sunt câteva în care Eminescu afirmă explicit că schimbarea s-a produs la inițiativa Veronicăi. De exemplu, în poezia Ah, cerut-am de la zodii sau în O stradă prea îngustă.
Urmează o perioadă în care în manuscrise apar poezii care exprimă fericirea pe care i-a dăruit-o Veronica: Dormi! , Cărțile, Tu mă privești cu marii ochi sau Terține.

Cu timpul pasiunea lui Eminescu se mai domolește. El hotărăște să se mute la București în octombrie 1877 unde lucrează ca redactor la ziarul Timpul.
Mihai Eminescu se îndrăgosteşte de Mite Kremntiz, secretara personală a regelui Carol I şi îi răspunde rareori Veronicăi la scrisori, primind numeroase reproşuri.

În 1879, după moartea lui Ștefan Micle, legătura dintre cei doi se reia printr-o scrisoare de condoleanțe când îi mărturisește: „viața mea, ciudată și azi și neexplicabilă pentru toți cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine”.  Lunile septembrie și octombrie le petrec împreună într-un fel de lună de miere. 

4. -  Veronica Micle de Nestor Heck

La sfârșitul lui martie 1880 îi cere să-i spună clar ce are de gând în legătură cu viitorul lor. După o săptămână de frământări, el îi răspunde în 4 aprilie că unirea lor oficială poate să aibă loc numai după ce va avea „o poziție cât de cât asigurată”. Veronica îi răspunde la rândul ei că numai el este de vină pentru starea în care se află și care „desigur că îți place mult”. Acum intervine ruptura care se amânase câteva luni de zile.

Separarea lor durează până în decembrie 1881. Din această perioadă s-au păstrat câteva scrisori disparate, majoritatea expediate de Veronica.

La finele lunii decembrie 1881 ea se duce la București unde se întâlnește cu Eminescu și reușește să-i redeștepte iubirea.
Veronica îl cunoaște pe I. L. Caragiale încă din perioada când acesta lucra la ”Timpul”, le făcuse cunoştinţă chiar Eminescu. Caragiale este numit pentru o scurtă perioadă revizor şcolar, în Moldova pe circumscripția Neamţ-Suceava. În tot acest timp, deşi prieten al lui Eminescu, Caragiale, spun specialiştii, nu ezită să o curteze insistent pe Veronica Micle şi îl critică pe poet, chiar într-o perioadă în care cei doi erau certaţi. Se pare că şi Veronica Micle, supărată de infidelităţile şi indiferenţa lui Eminescu cu Mite Kremnitz şi Cleopatra Lecca, fiica pictorului Lecca, îi stârnește gelozia față de Caragiale cu care avusese între timp o legătură. Când implică pe Eminescu în recuperarea scrisorilor trimise lui Caragiale, Eminescu l-a bruscat pe Caragiale la Maiorescu acasă. 

În 1872, Veronica, sub pseudonimul Corina, publica două lucrări în proză în revista Noul curier român: Rendez-vous și Plimbarea de mai în Iași iar majoritatea poeziilor sunt publicate în Convorbiri literare. Mai colaborează la Columna lui Traian, Familia, Literatorul, Universul literar. În 1887 apare volumul de poezii care cuprinde poezii originale, prelucrări după Théophile Gautier și Lamartine și aforisme.
  

5. - Mihai Eminescu, Iași în 1884, foto Nestor Heck

Potrivit lui Octav Minar, biograful Veronicăi Micle, odată cu declanşarea bolii lui Eminescu, în 1883, pentru Veronica Micle a început suferinţa. Primul exemplar al volumului de Poezii i l-a trimis lui Eminescu, cu dedicaţia: “Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neștersă dragoste, Bucureşti, 6 februarie 1887”. La sfârşitul anului 1888, Veronica Micle a venit la Botoşani, pentru a fi aproape de Eminescu, din ce în ce mai bolnav.
Iorga considera că viața și opera Veronicăi Micle „sunt ca una din acele drame antice, în care se cuprind trei piese deosebite, reprezentând cele trei faze ale aceleași acțiuni: greșeala, efectele ei înainte de expirare și pedeapsa”.
 
Veronica se afla la Bucureşti la moartea poetului, în 15 iunie 1889, la sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu. Atunci a scris poezia “Raze de lună”, care a apărut în cotidianul România.
După moartea lui Mihai Eminescu, s-a retras la Mănăstirea Văratec și a murit în acelaşi an, în noaptea de 3 spre 4 august, în casa maicii Fevronia Sârbu, după ce a băut o sticluţă cu arsenic.

Veronica Micle scria, într-o poezie neterminată, datată 1 august: “O! Moarte vin de treci/ Pe inima-mi pustie şi curmă a mele gânduri/ S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi,/ Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi,/ Mi-e dor de-un lung repaos… Să dorm,/ Să dorm pe veci.”

A fost înmormântată lângă bisericuţa Sfântul Ioan din curtea mănăstirii Văratec. Casa din Târgu Neamţ, construită în 1834, în care Veronica Micle şi-a petrecut o mare parte a vieţii, a devenit în 1934 monument istoric iar în 1984 a fost redată circuitului turistic Casa memorială Veronica Micle.

În fața casei soților Micle de pe strada Nicolae Gane există o clădire interesantă.

 6. - Clădirea de peste drum de casa soților Micle de pe strada Nicolae Gane

 

Peste drum, pe strada Nicolae Gane nr. 7, este o clădire Monument Istoric având codul IS-II-m-B-03879, fost sediu al Administrației Financiare, Evidența Populației în anii '70, sediu pentru birourile UNISEM, ICCAPA (Întreprinderea pentru conservarea, comercializarea și aprovizionarea produselor agricole), Cerealcom, Comcereal, Romcereal, fost sediul al Centrului de Calcul și al Securității iar după 1990 al Direcției Agricole . Prin 1930 aici a locuit evreul Aschenazi (Askenasi) Lazăr. Imagini din interior găsiți aici. Imagini din interior găsiți aici.

Strada Nicolae Gane a fost locuită de numeroși scriitori și persoane importante:

- Pe strada Nicolae Gane nr. 6-8 (fostă strada Butu) locuia compozitorului Eduard Caudella care era vizitat de Ion Luca Caragiale și  Iacob Negruzzi.
- Pe strada Nicolae Gane nr. 3 este casa lui Eugen Botez care a scris sub pseudonimul Jean Bart.
- Pe strada Nicolae Gane nr. 22 A este Muzeul Nicolae Gane care a găzduit și Consulatul francez, sub direcția lui Victor-Thomas Place, Direcția Silvică, diferite servicii ale primăriei municipiului, iar între 1872-1916 a fost chiar locuința primarului, senatorului, academicianului și prozatorului Nicolae Gane iar din 1993 aici este inaugurat muzeul memorial.


În Lista monumentelor istorice din județul Iași  pe strada Nicolae Gane nr. 23 figurează Casa Adela Kogălniceanu deși unele scrieri o menționează lângă Casa Pogor. Adela s-a născut în 1848 în familia lui Lascăr Cantacuzino- Paşcanu şi a soţiei acestuia, Hariclea Vogoride. A fost educată la pension, ajungând una dintre cele mai erudite figuri feminine ale Moldovei. Cunoştea două limbi străine franceza şi germana. S-a căsătorit la insistența părinților cu Nicolae Rosetti- Roznovanu iar la nunta din 1867 a fost prezent inclusiv regele Carol I. Adela divorțează și se recăsătorește cu  Grigore Kogălniceanu, nepot de soră al lui Mihail Kogălniceanu. Prinţesa din Coroi, primind numele după cel al cartierului unde locuia, a avut  un sfârşit tragic în 1920 când a fost asasinată iar din palatul său a dispărut toate bijuteriile.  Mai multe aici.

Pe timpul când Ştefan Micle era rectorul Universităţii, soții Micle și cele doua fiice au locuit în clădirea unde astăzi este Biblioteca Centrală UMF, zona străzii Vasile Alecsandri. În fața casei există un stejar (Quercus Robur - Parvifolia), în vârstă de 450 de ani, martor viu al istoriei noastre literare. La înălţimea de 2,5 metri, pe tulpina stejarului cu frunze mici (o varietate naturală mai rară din flora noastră) se află un panou cu următoarea specificare: „STEJARUL VERONICĂI. Sub acest arbore străbun au trăit farmecul poeziei Mihai Eminescu şi Veronica Micle între anii 1876 - 1879“.

7. - Stejarul Veronicăi

via wikipedia, adevarul.ro, ziaruldeiasi.ro

Iasi 1914 - Video

În 1914, Octav Minar a realizat un documentar despre viața poetului Mihai Eminescu, prezentând câteva imagini din orașul Iași, cu introducerea: Atras de frumusețea Veronicii pe care o cunoscuse în Viena, Eminescu se stabilește în 1874 la Iași "orașul de glorie și de sacrificii" cum îl numește în scrisori poetul.

Imagini cu Palatul Culturii din Turnul de la Golia și posibil cu Hanul Binder și Biserica Mitocul Maicilor.

Planul orasului Iasi în sec. XVIII

Planul orașului Iași în sec. XVIII 

 

1. - Planul orașului Iași sec. XVIII

1. - Palatul Domnesc
2. - Biserica Sf. Neculai
3. - Biserica Trei Ierarhi
4. - Școala lui Vasile Lupu
5. - Baia
6. - Biserica Sf. Gheorghe
7. - Biserica Albă azi aici este Mitropolia
8. - Biserica Sf. Sava
9. - Biserica Sf. Vineri
10. - Biserica Armeană
11. - Mănăstirea Golia
12. - Biserica Sf. Ioan Botezătorul
13. - Biserica Sf. Neculai cel Sărac
14. - Biserica Vovidenia
15. - Biserica Bărboi
16. - Biserica Nicoriță
17. - Vama Carvasaraua
18. - Biserica Barnovschi
19. - Târgul Vechi
20. - Târgul Nou

- Satul Cișmeaua lui Păcurar, Locul Mișeilor, Muntenimea de Sus, Muntenimea de Mijloc, Muntenimea de Jos, Saltul Albineț, Satul Rufeni, Sărăria Veche, Podul Meserciilor, Fânăria, Măjile, Brăhăria (distilerie), Băibăcăria, Bivolăria, Arcăria, Satul Tătărași, Satul Broșteni, Podul lui Ștefan Vodă.

- Străzi, ulițe:

-  Drumul Hârlăului - azi str. Păcurari
-  Drumul Sării (Ulița de afară) - azi str. Vasile Conta
-  Ulita Lipscanilor, Ulita Sârbească - azi str. Lăpușneanu
-  Ulița Nouă (Podul Hagioaiei) - azi bd. Independentei fostă Gheorghe Dimitrov, I. C. Brătianu sau Ulița Târgului de Sus sau Strada de Sus sau Podul Nou
-  Ulița Cherestegiilor - azi str. Vasile Alecsandri ?
-  Ulița Golia - azi str. Cuza Vodă
-  Ulița Tălpălari -
-  Ulița Moților - azi str. Ion C. Brătianu
-  Ulița Curelari - azi str. Săulescu
-  Drumul Hotinului - azi str. Sărărie
-  Ulița lui Picioroagă -
-  Ulița Carvasaralei, Podul Lung - azi str. Sfântul Lazăr
-  Tg. Făinei -
-  Ulița Bărboi -
-  Podul vechi - azi str. Costache Negri
-  Ulița Strâmbă -
-  Ulița Mare - azi bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
-  Ulița Ciubotarească - azi str. Arh. G. M. Cantacuzino
-  Ulița Săsească - azi str. Colonel Langa
-  Ulița Feredeelor - azi str. Petru Movilă
-  Ulița Sf. Vineri - azi str. Anastasie Panu, fostă uliţa Medeanului Sfânta Vineri
-  Ulița Tg. de jos - azi Esplanada Teatrului Luceafărul și str. Grigore Ureche, fosta uliță Rusească, C. A. Rosetti, 6 Martie
-  Ulița Varvasaralei -
-  Ulița Fierbinte - azi str. Otilia Cazimir ?
-  Ulița Frecăului - azi str. Smârdan  ?
-  Ulița Surlarilor -
-  Ulița Trapezenească (schimbător de bani) - azi str. Grigore Ghica Vodă
-  Ulița Făinei - azi str. Elena Doamna, fostă strada Albă

Alte denumiri vechi de străzi:
- strada Palat - fostul Pod al Spânzurătorilor, apoi al Gunoaielor
- strada Armeana - ulița Baibacarie
- strada Tipografie - ulița Cizmarilor
- strada Lascăr Catargiu - Șleahul Botoșanilor
- Bulevard Carol I - Ulița Podul Verde
- strada Arcu - strada Academiei
- strada Săulescu - strada Curelari


Numele străzilor în 1950 și planurile CIA pentru orașul Iași le găsiți aici .

Varianta detaliată a hărții o găsiți pe dropbox.


via Istoria Orașului Iași - 1980 - C. Cihodaru, Gh. Platon

Iașiul Uitat - Chateau aux Fleurs

Pe la 1870, când venea vremea căldurii dogoritoare de vară, boierii se mutau în 'conacele de la țară sau la băi', iar restul orașului se aduna la berăriile și restaurantele orașului dar și în grădinile de vară M-me Alexandru, Casino de Viena, Franzos și bineînțeles Chateau aux fleurs (Palatul florilor) care era situat pe ulița Golia la adresa fundacul Cuza Vodă nr. 1, lângă Oficiul Poștal nr. 1. 

Astăzi imobilul este monument istoric.
  

1. -  Casa Chateau aux Fleurs - fundacul Cuza Vodă 1

La Chateau aux fleurs erau aduse vara cotiguare cu bere și apă gazoasă, ce erau ținute în hrubele suprapuse pe trei rânduri. Clădirea era amenajată în mijlocul unei curți boierești cu o grădină înflorită la intrare ce a devenit cafenea apoi teatru de vară, iar mai sus avea o livadă umbroasă, spre Școala Tehnică (Școala de Arte și Meserii), azi Biblioteca UMF, unde a locuit Veronica Micle împreuna cu prof. Ștefan Micle, soțul ei.

Grădina cu pomi seculari din fosta uliță Golia nr. 42, astăzi strada Cuza Vodă nr. 7, aparținea pe la 1830, bunicilor scriitorului Radu Rosetti: marelui hatman Răducanu Roset și soției sale, frumoasa bucureșteancă Efrosina Manu.

Uneori venea și poetul Mihai Eminescu, cronicar alături, la Curierul de Iassi, cu sediul la intersecția strada Cuza Vodă și V. Alecsandri. M. Eminescu remarca spectacolele din grădina Chateau aux fleurs în jurnalul din 4 iulie 1876, apreciind emanciparea teatrului tânăr și "reîntoarcerea la natură și la pronunția firească și îmbărbătată a limbei românești".
Aici se povesteau snoavele lui Grigore Manolescu, Petre Ionescu, Mihail Arceleanu și Petre S. Alexandrescu. 

Grădina a fost locul unde s-au jucat piesele "Doi amploiați într-o pereche de ciubote, Ordinul este de a sforăi, Cei doi ursuzi, Năbădăile dramatice" fiind animate și de trupe franțuzești, italienești, nemțești și rusești. 

În aprilie 1879 aici poposea vestitul cupletist I. D. Ionescu de la Union, idolul bucureștenilor, al negustorilor, ipistaților, amploiaților, moftangiilor și al lui I. L. Caragiale care îl imortalizase în O noapte furtunoasă. I. D. Ionescu se instala la Iași pe timpul vacanței de vară și a înzestrat grădina redenumită Teatrul Eldorado cu loje, staluri, mese și scaune, lampioane iar pe scene se jucau romanțe și canțonete inspirate din faptele zilei dar și piesele Coana Chirița la Paris, Paraponisitul și Von Kalikenberg, satire mult iubite de ieșeni.

Cu timpul s-au înmulțit teatrele de vară: Madame Alexandre (strada Lăpușneanu), Passini, Tivoli (strada Banu), Grădina Primăriei (între Policlinica Stomatologică de pe str. Lăpușneanu și Muzeul Unirii), Pomul verde (azi parcul din fața Teatrului Național).

Întreprinzătorul Tănase Apostolidis zis Tanasachi a amenajat în gradină un adevărat teatru varieteu cu scenă zidită și adăposturi pentru spectatori, fiind cunoscut în anii 1910 mai ales datorită banchetelor și trupelor de dansatori și cântăreți din toată Europa.
În timpul refugiului din primul război mondial, aici apărea trupa lui Niculescu Buzău și Constantin Tănase care juca în Mache somnambulul, Ah ! Mache, Mache ! sau Ei I-ași!. Drept taxă de intrare la spectacole, în acele zile grele, se primeau și alimente precum făină, mălai, zahăr, ulei, cafea chiar și un sfert de pâine neagră sau un pumn de fasole.

2. - Grădina Tanasache - Compania C. Tanase, Niculescu Buzeu, Marioara Cinsky 

- august 1918 - Agenția teatrală Iliescu, casa Teatrului

Aici este primit în vara anului 1911 și unul dintre primele cinematografe ieșene: Pathée Frères.

Spre sfârșitul secolului, Chateau aux fleurs a fost distrus de un incendiu dar este reparat și mai târziu adăpostește un timp sediul tiparniței tipografiei Dacia a lui Iliescu și Grosu la care a apărut în 1919 revista literară Viața Românească, apoi a fost redacția ziarului Opinia.

Grădina și-a păstrat larga vedere și zăplazul (gard de scândură) spre stradă, spre zidul băncii Moldovei (astăzi Oficiul Poștal nr. 1) ridicată în 1912, rămânea pentru intrare doar spațiul dintre ele dar în 1914 și acesta era ocupat de o clădire comercială cu bolta joasa de trecere.
   

 3. - Vechiul Chateau aux fleurs 

via cartea Cu Iașii Mână-n Mână

Astfel, grădina fermecată a florilor devenea o curte citadină numită și curtea Cristofor, după numele ultimului proprietar, în care aveau sa fie construite zidiri moderne și un lanț de ateliere.

Străvechea clădire ce era sprijinită între două scări exterioare, rămasă cu privirea spre fostul făgaș al Uliței Golia, a mai adăpostit o legătorie de cărți urmată de o asociație obștească.

 4. - Imobilul Chateau aux fleurs în zilele noastre

Mai multe detalii despre istoria străzii Cuza Vodă fostă ulița Golia găsiți pe turistiniasi.

via wikipedia.ro, Cu Iașii Mână-n Mână ... - Constantin Ostap și Ion Mitican