01 decembrie 2018

La multi ani, Romania

La mulți ani, România!

1. - Întoarcerea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în București - 1 Decembrie 1918 

23 noiembrie 2018

Graffiti la Teatru FIX și Hubrica

Un obiectiv turistic ar putea fi graffiti-ul de pe zidul fostelor hale Moldomobila SA Iaşi, companie care s-a format în 1991 prin preluarea patrimoniului Întreprinderii de Prelucrare a Lemnului Iaşi ce a fost înfiinţată în anii 1960 ca prima unitate de producţie de mobilă din municipiul Iaşi. În anul 2015 Moldomobila a intrat în faliment.
În 2016 o parte din atelierele de proiectare ale fostei fabrici de mobilă au devenit sediul comunității HUBRICA, un spațiu comun de lucru pentru artiști, arhitecți, cercetători ITC, designers etc. care au creat un spațiu polivalent: spațiu de co-working, workshops, ateliere practice, expoziție, teatru, performance, cafenea, bibliotecă, muzeu industrial.
Tot aici este și Hala FiX, un centru de artă contemporană care găzduiește și Teatru FIX, cel mai mare teatru independent din țară.
Hubrica și Teatru FIX au susţinut mai multe evenimente cu titlul The Gathering sub forma unor proiecte de regenerare urbană prin artă unde peste 50 de artiști pasionați de graffiti, street art, arhitectură, grafică, ilustrație, pictură, muzică și proiecție video au revitalizat fostul spațiu industrial de la Moldomobila.
Pe pereții halelor și în interiorul Hala FiX puteți admira lucrările artiștilor: Ache77, Ciocan Ionuț, IØnuț Mitrea, Stephanie Mcs, Arcadia SZeb, Victoria Ceban, Violeta Dalas, Alexandra Floarea, Anil Nilanil, Silviu Luda, Andrei Q-bo etc.
Poze din Hala Fix: aici, alte imagini: aici

HUBRICA și Hala Fix se găsesc pe strada Bucium 34 – fostul sediu Moldomobila (Baza 3) - Poarta 1.

1. Graffiti Moldomobila

08 octombrie 2018

Orașul Iași - 610 ani de atestare documentară

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial acordat negustorilor din Liov (azi Ucraina), emis în 1408 de Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei.
Deoarece existau clădiri mai vechi, cum ar fi Biserică armeană construită, se pare, în 1395, se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.
Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa:

„+ Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi că am încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor și am făcut așezământ despre vămi, în țara noastră, și am încheiat cu dânșii ca să umble în țara noastră cu mărfurile lor. Și le-am rânduit vămi și le-am ușurat să dea vamă, în țara noastră astfel... Iar cine va merge spre părțile tătărăști, <va plăti> pentru 12 cântare, în Suceava, o rublă de argint, în IAȘI treizeci de groși (...) Iar cine va duce vite la tătari <va plăti> la vama principală, în Suceava, de vită patru groși, iar în Iași doi groși... iar pentru o sută de oi, în Suceava șaizeci de groși, iar în Iași treizeci de groși...”

Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“.
1. - Gabriel Bodenehr - Iassi - 1738
via wikipedia.

23 septembrie 2018

Mănăstirea Galata

Mănăstirea Galata din Iași este o mănăstire de maici ctitorită prin 1578 de către domnitorul Petru Șchiopul, servind adesea ca loc de apărare și uneori ca reședință domnească.
Înainte de construirea actualei mănăstiri, voievodul Petru Șchiopul al Moldovei (1574, 1578 și 1583) a ctitorit o primă mănăstire, denumită "Galata din vale" sau "Galata de jos". Numele mănăstirii provine de la cartierul Galata din Constantinopol (azi Istanbul), unde locuiau domnii moldoveni care mergeau la Înalta Poartă pentru a primi firmanul de domnie. Galata este un cuvânt de origine turcească care poate fi tradus în limba română prin cuvântul "poartă".
De la vechea biserică a mai rămas un clopot pe care se află următoarea inscripție: "Acest clopot l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7987 (=1579), luna lui martie 15".
   
1. - Mănăstirea Galata

Biserica Mănăstirii Galata este prima biserică din Moldova construită cu două turle, până atunci bisericile moldovenești având fie o singură turlă, fie niciuna.
În 1583 au fost construite și alte clădiri cu destinație monahală: corpul de chilii pentru adăpostirea călugărilor, stăreția, trapeza și arhondaricul pentru cazarea oaspeților.
Domnitorul Petru Șchiopul a construit în incinta mănăstirii o casă domnească, unde a locuit o perioadă. Ulterior și alți domnitori au locuit în casa domnească de la Galata sau și-au adăpostit familia în timpul epidemiilor, al războaielor și răscoalelor.
Mănăstirea Galata a fost închinata în 1617 Patriarhiei Ierusalimului, iar Mănăstirea Hlincea a făcut-o metoc al Mănăstirii Galata.
În timpul Revoluției de la 1821, generalul grec Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, și-a stabilit pentru un timp cartierul general la Mănăstirea Galata.
În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Galata a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului iar călugării greci au plecat.
  
2. - Mănăstirea Galata

Între 1923- 1950, casele egumenești de la Mănăstirea Galata au îndeplinit funcția de închisoare, aici fiind transferați deținuții care fuseseră închiși anterior în clădirea de pe str. Păcurari nr. 9.
În anul 1990 Mănăstirea Galata a fost reînființată ca mănăstire de maici și în clădirea Casei domnești funcționează un atelier de croitorie de veșminte liturgice și de broderie.
În prezent, Casa domnească adăpostește paraclisul "Sf. Apostol Iacov" și un muzeu al mănăstirii unde pot fi admirate exponate de o deosebită frumusețe și valoare artistică, cum ar fi obiecte vechi de cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul mănăstirii, stampe vechi, portrete ale familiei ctitorului și ale domnilor Moldovei care au avut legături cu mănăstirea.

via wikipedia.ro, delcampe.net

31 august 2018

Biserica Armenească Sf. Maria

Biserica Armenească Sf. Maria, situată lângă Biserica Sf. Sava, a rămas singurul lăcaș de cult armenesc din Iași, după ce Biserica Sf. Grigore Luminătorul a ars în incendiul din 19 iulie 1827. 

În anul 301, armenii au fost primul popor care a trecut la credința creștină, cu 12 ani înainte de Edictul de la Milano (anul 313) prin care creștinismul devenea o religie acceptată în Imperiul Roman. 

Originile armenilor în țările române sunt foarte vechi fiind prezenți mai întâi în Transilvania, unde existau colonii de armeni în Ardeal atestate în anul 972 care s-au alăturat hazarilor și ungurilor. Imigrarea armenilor în Moldova a avut loc în mai multe etape: în 1045 când împăratul bizantin Constantin al IX-lea Monomahul a invadat Armenia, în 1064 când turcii selgiucizi din Persia au cucerit capitala armeană Ani, în 1239 când tătarii au invadat Armenia și au distrus multe localități, în 1313 când a avut loc un cutremur devastator care a dărâmat multe orașe și a ruinat capitala și în 1342 când cetatea Ani este ocupată de perși.

Armenii erau meșteșugari și negustori pricepuți și s-au stabilit cu predilecție în orașe și târguri. În Iași, armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi, azi strada Costache Negri.

 1. - Biserica Armenească

Biserica armenească din Iași a fost consemnată de un preot catolic străin care a călătorit în Moldova prin anii 1583-1586 și a vizitat o biserică armenească cu hramul Sfânta Maria.

Prin anul 1605 a fost construită la Iași o a doua biserică armenească cu hramul Sf. Grigore Luminătorul, cu cheltuiala și osteneala lui Arabgherean pe strada Cizmăriei, lângă Podul Vechi, în Armenime (mahalaua armenilor).

În perioada regimului comunist a avut loc un exod al armenilor, numărul membrilor comunității a scăzut dramatic. La începutul secolului al XXI-lea, comunitatea armeană din Iași număra circa 150 de persoane, aproape toate în vârstă.

Biserica armenească Sf. Maria a fost refăcută din temelie în anul 1803, cu osteneala și cheltuiala întregii comunități.
În prezent, într-o nișă din transeptul bisericii armenești, se află o placă de piatră cu următoarea inscripție în limba armeană: Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin stăruința părintelui Iacob și a lui Hagi Marcar și Grigor. 1395. Ctitorii lăcașului de cult sunt epitropul Hacik, preotul Hagop (Iacob) din Sis (azi orașul Kozan din sud-estul Turciei), Hagi Markar din Djugha (azi orașul Djulfa din regiunea Nahicevan din Azerbaidjan) și Hagi Krikor (Grigorie). Nu se știe însă dacă anul 1395 este considerat un an stabilit după calendarul care folosea numerotația după Anno Domini pentru că armenii folosesc propria numerotație a anilor, calendarul armean începând din anul 552 (A. D.), considerat anul 1 al erei armene. 

În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. În patrimoniul acestui lăcaș de cult se mai află 13 icoane pictate pe lemn de prin 1812 și 11 în ulei pe pânză.

Biserica armenească din Iași are trei clopote de mărimi diferite, două din ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă.

Ca și la alte biserici din Iași și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir sunt păstrate 55 de monumente funerare, cele mai importante sunt:
- monumentul funerar din piatră, cu cruce din fontă și basorelief, al lui Ghiumiusi Caramliu (1796-1854) și al fiului său, Horiton Caramliu (1825-1873). Pe spatele monumentului se află următoarea inscripție în limba română: Aice reposează GHIUMIUSI CARAMLIU incetat în anul 1854. în etate de 58. anĭ, precum și fiul seŭ HORITON G. CARAMLIU, încetat din viața în 8 Martie 1873 în etate 48. de ani. Pe partea opusă se află un basorelief cu un înger sprijinit cu fruntea de o cruce de bronz sub care este o altă inscripție în limba română: Trista soție neconsolabilă mumă au redicat acest monument pentru eterna suvenire.
- monumentul funerar din marmură albă, cu cruce din marmură și basorelief, al negustorului Ioan Christe Popovici (1795-1875). Pe parte din față a monumentului este un basorelief cu imaginea sculptată a negustorului, sprijinit de o cruce. La baza monumentului se află următoarea inscripție în limba română: Ioan Christe Popovici comerciante născut în Focșani 1795 decedat în Iassy 1875 august 13.

În curtea bisericii întâlnim o clădire construită în 1932 în care a funcționat Ateneul Evreiesc, azi Casa parohială a bisericii armenești.

 2. - Casa Parohială


 via wikipedia.ro, iasi.travel, delcampe.net, Orasul Iasi, fb.com/iasifotografiivechi, fb.com/Iasi.Jassy, link utile, curierul-iasi.ro,

31 iulie 2018

Mausoleul Eroilor de pe dealul Galata

Mausoleul Eroilor, situat în apropierea Mănăstirii Galata, este un monument construit din beton armat dedicat memoriei eroilor căzuți în Primul Război Mondial
În anul 1928, filiala ieșeană a Societății Cultul Eroilor a hotărât construirea unui cimitir de onoare în municipiul Iași, cu osuar și obelisc comemorativ, pentru înhumarea a 6.000 de soldați căzuți la datorie în Primul Război Mondial pe cuprinsul a 15 comune din județul Iași. 
Mausoleul Eroilor din Iași a fost construit între 1929 - 1930, după proiectul realizat de celebrul inginer român Henri Coandă, inventatorului avionului cu reacție în 1910.


Impresionanta construcție din beton armat, vizibilă din oraș, are forma unui pătrat supraetajat la baza căruia se află un cub imens cu latura de 20 metri. La realizarea acestui monument au contribuit: arhitectul Ioan Bălău - arhitectura și pictura murală interioară, Henri Coandă - sculptura, iar antrepriza lucrării le-a aparținut fraților Marconini.
La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostașilor români căzuți pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului cuprinde și cimitirul a 6.000 de eroi soldați, reprezentat prin 6 cruci mari din ciment și 120 (inițial 600) de cruci de format mic.

28 iunie 2018

Ciudăţenii Wikipedia și statuile din Parcul Copou

Recent am realizat câteva fotografii în Parcul Copou pentru articolul turul pietonal bd. Carol I (Copou) și am observat câteva inadvertențe:

1. Pe soclul bustului compozitorului Ciprian Porumbescu, la anul nașterii apare anul 1854, dar pe Wikipedia este specificat anul 1853 - Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Gołębiowski; n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – d. 6 iunie 1883) a fost un compozitor român. 

 1. - Ciprian Porumbescu 1854 (1853 ?) -1883

2. Nicolae Gane - la anul nașterii apare anul 1835 dar pe Wikipedia este 1838. Nicolae Gane (n. 1 februarie 1838, Fălticeni — d. 16 aprilie 1916, Iași), cunoscut și ca Nicu Gane, a fost un scriitor și om politic român, care a fost ales ca membru titular al Academiei Române (în 1908).
  
 2. - N. Gane 1835 (1838 ?) - 1916

3. Iacob Negruzzi - la anul nașterii apare anul 1843 dar pe Wikipedia este 1842 - Iacob Negruzzi (n. 31 decembrie 1842, Iași - d. 6 ianuarie 1932, București) a fost scriitor, dramaturg, critic literar, jurist, profesor, politician, președinte al Academiei Române.

 3. - Iacob Negruzzi 1843 (1842 ?) - 1932

Inițial bustul fostului primar Nicolae Gane a fost cioplit în 1943 de sculptorul român de origine franceză Richard Hette, a compozitorului Ciprian Porumbescu datează din 1957 şi este opera lui Iftimie Bârleanu iar a lui Iacob Negruzzi a fost realizat în 1933. Au fost amplasate pe Aleea Junimea din Parcul Copou, un proiect realizat în 1943 după o iniţiativă a lui Ion Petrovici, ministru al Culturii Naţionale și au intrat în patrimoniul municipalităţii ieşene în 1945. 

În 2013, busturile lui Ciprian Porumbescu, Nicolae Gane şi Barbu Ştefănescu Delavrancea, monumente istorice, au fost furate în seri diferite, într-un interval de o săptămână. Cele 3 busturi au fost refăcute în 2014 de sculptorul Constantin Crengăniş.

via adevarul.ro

26 mai 2018

Tur pietonal orașul Iași (Jassy) România

Am grupat o serie de articole mai vechi pentru a forma un tur pietonal complet ce cuprinde: Palatul Culturii fostă Curte Domnească până la 1806, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt cu Mitropolia (1887), Mănăstirea Trei Ierarhi (1635), Piața Unirii cu statuia lui Al. Ioan Cuza (1912) și Hotelul Traian construit de Gustave Eiffel (1882), strada Lăpușneanu pe unde se plimba Mihai Eminescu, bulevardul Carol I (Copou) cu Universitatea Al. Ioan Cuza (1860) și Parcul Copou, bulevardul Independenței cu Statuia Independenței, Biserica Sf. Spiridon, Facultatea de Medicină și Farmacie (UMF - 1879), ne întoarcem în Piața Unirii, urmăm traseul de pe strada Cuza Vodă cu Filarmonica, Teatrul Național și Mănăstirea Golia, vizităm zona Târgul Cucului, Hala Centrală apoi urmăm bulevardul Anastasie Panu și înapoi la Palatul Culturii.

1. - Vedere orașul Iași

- Palatul Culturii și Complexul Palas


Turul începe de la Complexul Palas inaugurat în 2012 și aflat în spatele Palatului Culturii, pe locul Curții Domnești atestată într-un document emis la 8 octombrie 1434 de către Ștefan al II-lea, fiul domnitorului Alexandru cel Bun.
Palatul Culturii, astăzi clădire muzeală, a fost construit pe locul fostului Palat Domnesc inaugurat în anul 1806 de Alexandru Moruzi dar distrusă de incendiul din 1827. După ce a rămas timp de 13 ani în ruine, în 1843 clădirea a fost transformată de Mihail Sturdza în Palat al Ocârmuirii și mai apoi a devenit Palat Administrativ și de Justiție în 1859, după mutarea capitalei la București. În timpul guvernării lui Dimitrie A. Sturdza, între 1906 - 1925, palatul a fost reconstruit în stil neogotic după planurile arh. Ion D. Berindey (Berindei) iar din 1955 a primit destinație culturală.
Mai multe detalii am scris aici.

2. - Palatul Culturii în 1960

- În fața Palatului este statuia domnitorului Ștefan cel Mare realizată de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurată în anul 1883 în prezența Regelui Carol I. Pe părțile laterale ale piedestalului se află două reliefuri din bronz: cel din stânga reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului (Suceava) din anul 1497 împotriva polonezilor și cel din dreapta este scena Luptei de la Podu Înalt (Vaslui) din 1475 împotriva otomanilor conduși de Suleiman Pașa când Ștefan i-a condus pe cei 49.000 de moldoveni, polonezi, unguri și transilvănenii împotriva a 120.000 de turci și munteni trimiși de Radu cel Frumos care fusese înlocuit de Ștefan cel Mare de pe tron.
Calul ar avea piciorul drept ridicat amintind de rana domnitorului care i-a grăbit sfârșitul.
Statuia este flancată de către două tunuri realizate în fabrica de oțel a germanului Alfred Krupp, trofee din Războiul de Independență de la 1877 ce au fost cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou și dăruite orașului de către Regele Carol I.

Există o legendă ca statuia nu l-ar reprezenta pe Ștefan cel Mare ci pe un domnitor polonez, lucru neadevărat luând în considerare stema Moldovei de pe pieptul calului. Când s-a luat hotărârea de a se realiza statuia marelui domnitor, încă nu se știa adevăratul chip al lui Ștefan cel Mare fiindcă majoritatea scenelor votive în care fusese pictat se aflau în Bucovina anexată de Monarhia Habsburgică în 1774. Gheorghe Asachi a realizat o descriere a domnitorului pe baza informațiilor din cronica lui Grigore Ureche, din tabloul în ulei de la Mănăstirea Putna și a celui din scena votivă de la Bădeuți, restaurat greșit. În timp ce se executa statuia, episcopul Melchisedec Ștefănescu, cu ocazia unei călătorii făcută în 1881 în Bucovina ocupată de austrieci, a descoperit un portret al domnitorului pe una din paginile unei evanghelii dăruite de Ștefan cel Mare fostei Mănăstiri a Humorului. De-abia acuma s-a constatat cu surprindere că marele domnitor avea un alt chip, care nu semăna sub nicio formă cu cele din machetele prezentate sculptorului francez și că Ștefan cel Mare nu purtase barbă. Sculptorul Emmanuel Fremiet deja terminase statuia folosind documentația greșită realizând în bronz un chip închipuit, și din păcate modificarea statuii era foarte costisitoare. Mai multe detalii aici.

Mai multe detalii despre statuia lui Ștefan cel Mare găsiți pe wikipedia.
     

- Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

   
Pe vremuri, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt făcea parte din Ulița Mare alcătuită din Podul  Verde (Copou) ce era unit cu Ulița Sârbească (str. Lăpușneanu) și cea Boiereasca (dinspre Curtea Domneasca azi Palatul Culturii), alcătuind Ulița Mare care se întindea în 1830 de la zidul Curții până mai sus de poarta Grădinii Publice Copou unde era bariera orașului (vama).

Înspre Bulevardul Ștefan cel Mare, pe partea dreaptă, este Biserica Sf. Nicolae Domnesc și Muzeul Casa Dosoftei (Casa cu arcade).

- Biserica Sfântul Nicolae Domnesc a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492 și refăcută în anii 1884-1904 de arh. francez André Lecomte du Noüy, prin demolare și reconstruire pe aceeași fundație și aproximativ în forma sa inițială. I se mai spune Sfântul Nicolae-Domnesc fiind situată în imediata vecinătate a vechii Curți Domnești și pentru că aici au fost încoronați aproape toți domnii Moldovei, de la Despot Vodă (1561) până în 1856 la Grigore Alexandru Ghica. În perioada 1677-1682, Biserica Sf. Nicolae Domnesc a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană. Fresca din dreapta intrării prezintă familia regelui Carol I cu regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea).
Mai multe detalii despre Biserică găsiți pe wikipedia.

- Alături este Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade ce a fost construită în secolul al XVIII-lea în preajma vechii Curți Domnești și unde era pe la 1680 locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă care a tipărit la Mitropolie în limba română principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși. În prezent aici este secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființată în 1970.
Mai multe pe wikipedia.
Video din 1970 - link

- Centrul Civic din zona bulevardului Anastasie Panu a fost reconfigurat în perioada 1968-1989 prin construirea unor clădiri publice: Hotelul și Magazinul Moldova, Casa Pătrată (Prefectura), Teatrul Luceafărul, Palatul de Justiție și Hala Centrală. 

În spatele Bisericii Sf. Nicolae Domnesc este Hotelul Moldova inaugurat în 1983, foarte apreciat la vremea respectivă și datorită piscinei. Hotelul a fost construit după planurile arh. Gheorghe Cheptea, care a fost timp de 14 ani arhitectul șef al județului Iași care a mai proiectat Blocul Cina de pe strada Ștefan cel Mare din Iași (1975), Esplanada Teatrului Național, Pasajul Unirii, sediul Institutului de Proiectare din Iași (1969), Restaurant Ciric, Restaurant Corso, Facultatea de Medicină Veterinară din Copou (1972), Hotel Bucium (1965) și a realizat sistematizări pentru cartierele Alexandru cel Bun și Mircea. Astăzi Hotelul Moldova aparține Unita Turism Holding, cel mai mare lanț hotelier din țară cu 25 de hoteluri în 11 orașe.

Peste drum este fostul Complex Moldova (Magazin Universal Moldova), deschis la 1 decembrie 1972, realizat după planurile opera arh. ieșean Victor Mihail Mihailovici, printre primele clădiri din Moldova dotate cu scări rulante. În 2015, complexul a fost transformat în clădirea de birouri Moldova Center.

Continuăm pe pietonalul bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt care a primit acest nume în 1883 când este inaugurată statuia lui Ștefan cel Mare.
Turul pietonal îl găsiți aici.

3. - Str. Ștefan cel Mare - Iași (Jași)
    

- Piața Unirii

 

Ajungem în Piața Unirii care a fost amenajată pe la 1890 în amintirea manifestațiilor pentru Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 când la intersecția străzilor Arcu, Golia (Cuza Vodă) și Tălpălari (azi Săulescu), din fața hanului Petrea Bacalu, azi parcarea de la Cinema Victoria, s-a sărbătorit Mica Unire prin alegerea colonelului Al. Ioan Cuza în mod unanim la Iași și la București. Aici  s-a dansat Hora Unirii, ţinându-se de mână boieri, neguţători, săteni, tineri şi bătrâni. Versurile erau scrise de Vasile Alecsandri în 1856 iar muzica a fost compusă de compozitorul Alexandru Flechtenmacher.
Detalii despre Mozaicul de marmură din Piața Unirii găsiți aici.

Piața Unirii este dominată de statuia lui Alexandru Ioan Cuza realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli și inaugurată la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol al II-lea. Mai multe pe wikipedia.

Lângă statuie este Grand Hotel Traian construit în 1882 după proiectele ing. francez Gustave Eiffel (1832-1923). Mai multe detalii pe wikipedia.

Din piață se poate admira Palatul Braunstein construit în 1914 de Adolf Braunstein, un antreprenor evreu care deținea mai multe magazine în împrejurimi. Mai multe detalii pe wikipedia.

Explicații detaliate despre istoria Pieței Unirii din Iași găsiți aici.

 4. - Piața Unirii prin 1950
Statuia lui Al. Ioan Cuza și Palatul  Braunstein

- Strada Lăpușneanu


Din Piața Unirii se ramifică strada pietonală Lăpușneanu, numită inițial Ulița Sârbească, parte a fostei Ulițe Mari (azi bd. Ștefan cel Mare) ce a primit numele de azi pe la 1866 în onoarea lui Alexandru Lăpușneanu, domnitor al Moldovei între 1552 - 1561 și 1564 - 1568, care a mutat capitala regiunii de la Suceava la Iași.
Pe străvechea stradă Lăpușneanu s-au plimbat scriitorii: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, George Topîrceanu, Demostene Botez etc.
Turul pietonal îl găsiți aici.

5. - Muzeul Unirii
  

- Bulevardul Carol I (Copou)


După ce traversăm pasajul Mihai Eminescu, în partea dreaptă este Hanul Binder apoi ajungem pe bulevardul Carol I (Copou) numit în trecut Podul Verde ce era unit cu Ulița Sârbească și cea Boierească (dinspre Curtea Domnească) alcătuind Ulița Mare.
Turul pietonal poate fi consultat aici.

6. - Statuia lui Mihai Eminescu
via fb.com/iasifotografiivechi
  

- Bulevardul Independenței


Ne întoarcem de pe bd. Carol I și înainte de pasajul Mihai Eminescu facem stânga pe bulevardul Independenței fost bulevard Gheorghe Dimitrov, I. C. Brătianu sau Ulița Târgului de Sus. Numele bulevardului a fost dat de parcul și statuia Independenței inaugurat în 1980 în prezența lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Povestea statuii o găsiți aici.

Turul bulevardului Independenței îl găsiți aici.

7. -  Statuia Independenței în 1983

- Strada Cuza Vodă


Ne întoarcem înspre Piața Independenței apoi facem stânga pentru a ajunge din nou în Piața Unirii de unde pornim în turul pe strada Cuza Vodă numită în trecut Ulița Golia, după numele mănăstirii de pe această stradă. Pe vechea uliță s-au păstrat casele din Iașiul vechi, multe fiind locuite doar la etaj iar la parter erau diverse prăvălii.
Turul pietonal este aici.

8. - Piața Unirii înspre Piața Cuza Vodă

- Strada Anastasie Panu

Turul pietonal pornește de la Palatul Culturii până la intersecția cu strada Elena Doamna. Turul pietonal este aici
 
În spatele Halei, la intersecția cu strada Armeană, găsim Biserica Sf. Sava care se afla în zona fostului oraș medieval ce s-a format în zona vechii Curți Domnești (actualmente zona Palatului Culturii), din poarta căreia pornea Ulița Veche numită Podu Vechi după pavare, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Lateral, se află impozanta clădire din cărămizi, fostă Școala Profesională Sf. Sava, astăzi sediul Fundației Solidaritate și Speranța.

Mai sus se află Biserica Armenească unde s-a găsit o placă de piatră cu o inscripție în care se afirmă că biserica a fost construită în anul 1395.
 
În apropiere este Casa Memorială Otilia Cazimir și Biserica Zlataust. Lângă biserică a copilărit scriitorul Ionel Teodoreanu care s-a născut și a trăit în Iași până în anul 1938 numindu-l „dulcele Târgul al Ieșului” și pe care îl descrie în romanul La Medeleni și în scrierile Fata din Zlataust, Ulița copilăriei și Casa bunicilor.

9. - Piața Halei
 

- Târgul Cucului (strada Elena Doamna)

În Târgul Cucu puteți admira Casa Iosef Zoller, Biserica Bărboi cu Turnul Clopotniță iar mai sus este Sinagoga Mare construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României.

Traseul pentru strada Elena Doamna și zona cunoscută sub numele Târgul Cucului începe din Parcul de lângă Biserica Bărboi și poate fi verificat aici
 
Din Podul Bucșinescu puteți merge pe bd. Tudor Vladimirescu pentru a vizita Campusul Studențesc al Politehnicii TUIASI.
 
Sper că v-a plăcut călătoria noastră.

 10. Palatul Administrativ azi Palatul Culturii


O listă cu evenimentele din orașul Iași aveți aici.

Mai multe detalii despre ce poți vizita în orașul Iași găsiți aici.


via iasi.travel, delcampe.net, ebay.net, Orasul Iasi, fb.com/iasifotografiivechi, fb.com/Iasi.Jassy, link utile, curierul-iasi.ro, wikipedia, iasi.travel, ziarullumina.ro, tramclub.org, mitican.weblog.ro

23 mai 2018

Imagini Teatrul Național în anul 1959

Teatrul Național Vasile Alecsandri în anul 1959.

 1. - Teatrul Național Vasile Alecsandri în 1959 via britishpathe.com

Despre Teatrul Național am scris în turul pietonal de pe strada Cuza Vodă, mai multe imagini vechi găsiți aici.

16 mai 2018

Noaptea Muzeelor 2018 in Iasi


 1. - Noaptea Muzeelor - 19 mai 2018 - via fb.com/noapteamuzeelor

În data de 19 mai 2018 are loc cea de-a XIV-a ediţie a Programului European Noaptea Muzeelor. În Iași și-au anunţat participarea:

1. Palatul Culturii - Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu - Program: 19:00 - 02.00 - Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1 Iași

2. Punctul Muzeal Sf. Ierarh Dosoftei - 17:00 - 00:00 - str. Anastasie Panu nr. 54, Iaşi

3. Muzeul Mitropolitan Iași - 17:00 - 21:00 - Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 16, Iași (demisolul Catedralei Mitropolitane)

4. Primăria Iași (Palatul Roznovanu) -  19:00 - 01:00 - Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.11

5. Casa Căsătoriilor (Starea Civilă) - 19:00 - 00:00 - Strada Vasile Alecsandri nr.8 

6. Muzeul Unirii Iași - 19.00 - 23.30 - Strada Lăpuşneanu nr. 14

7. Muzeul Național al Literaturii Române (Casa Vasile Pogor) - 17:00 - 24:00 - Strada Vasile Pogor, nr. 4

8. Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași -  19:00 – 00:30 - zona Copou, Strada Titu Maiorescu nr. 12, Iași

9. Muzeul Mihai Eminescu și Colecţia „Istoria teatrului românesc” - 17:00 - 00:00 - Parcul Copou, Iaşi

10. Muzeul „Ion Creangă” - 17:00 - 00:00 - str. Simion Bărnuţiu nr. 4, Iaşi

11. Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” - 19:00 - 00:30 - Iaşi, Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 11

12. Muzeul „G. Topîrceanu” - 17:00 - 00:00 - str. Ralet, nr. 7, Iaşi

13. Muzeul „Otilia Cazimir” - 17:00 - 00:00 - str. O. Cazimir, nr. 4, Iaşi

14. Punctul Muzeal „Mihai Codreanu” - 17:00 - 00:00 - str. Rece, nr. 5, Iaşi

15. Muzeul „Mihail Sadoveanu” - 17:00 - 00:00 - aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, Iaşi

16. Ateneul Iași - 20:00 - 02:00 - Strada Ion Creangă nr. 14, Iași

17. Muzeul Municipal Iași - 18:30 - 02:00 - str. Zmeu nr. 3, Iași - nu apare în lista oficială

18. Centrul Cultural Ruginoasa - 10:.00 – 14:00; 18:00 – 01:00 - loc. Ruginoasa, jud. Iaşi

19. Muzeul „Vasile Alecsandri” - 17:00 - 00:00 - com. Mirceşti, jud. Iaşi

20. Muzeul „Constantin Negruzzi” - 17:00 - 00:00 - sat Hermeziu, com. Trifeşti, jud. Iaşi

21. Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” - 17:00 - 00:00 - com. Golăiești, jud. Iași

22. Punctul muzeal „Dimitrie Anghel” - 17:00 - 00:00 - com. Miroslava, jud. Iași


Mai multe detalii găsiți pe noapteamuzeelor.ro/Iasi

Anul trecut au fost deschise: Sinagoga Merarilor, Muzeul de Anatomie a Universității de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa", Muzeul Poni-Cernătescu.

08 mai 2018

Imagini Iasi 1944

Intrarea trupelor ruse în Iași la 21 august 1944, la sfârșitul filmului sunt imagini de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt cu vedere înspre Palatul Roznovanu (Primăria de astăzi) apoi imagini de pe strada Golia (Cuza Voda) înspre Piața Unirii cu vedere înspre Hotelul România (Petrea Bacalu), Hotelul Traian și casele Motaș.
     
1. - Iași în anul 1944 via ANF

2. - Iași în anul 1944 via ANF

 3. - Strada Cuza Vodă în 1944 înspre Piața Unirii via ANF


Imagini din Primul război mondial găsiți aici.

22 aprilie 2018

Casa Iosef Zoller

Strada Elena Doamna începe din zona Târgu Cucului și se termină înspre cartierul Tudor Vladimirescu, la intersecția Bucșinescu.
Aflându-se în prelungirea străzii Cuza Vodă, fostă Ulița Golia, strada a primit în 1910 numele Elenei Cuza (1825 - 1909), fiică a boierului Rosetti și soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Înainte, strada s-a numit Ulița Albă dar i s-a mai spus și Ulița Făinei, Ulița Fânăriei sau Ulița Agenției Austriece. Numele inițial a fost preluat de la Biserica Schimbarea la Față din apropiere, cunoscută și ca Biserica Albă, construită în 1750 la marginea vechiul Târg al Făinii, de unde începea Drumul Sării și se sfârșea Mahalaua Armenimei. Pe la 1825, în fața Bisericii Albe exista Agenția Consulară Austriacă.
Această zonă s-a dezvoltat după mutarea capitalei Moldovei la Iași, pe acestă stradă așezându-se slujitori ai domniei și diferite bresle.
În această zonă a cartierului evreiesc Târgu Cucului există o serie de clădiri monumente istorice: Sinagoga Merarilor (1865), Casa de la cinci drumuri (1820) azi Sediul Comunității evreilor, Biserica Apostolică și Spitalul israelit, azi Maternitatea Elena Doamna.

1. - Casa Iosef Zoller via justitiecurata.ro

În 1912, pe strada Elena Doamna 39A, fost nr. 35, industriaşului evreu Iosef (Joseph) Zoller a construit casa în care va locui până în anul 1937 când o vinde. Alipită de casă a funcţionat fabrica de bomboane a lui Zoller, dar care nu mai există astăzi.
În anii comunismului, casa a fost naționalizată iar în 1949 aici a fost sediul Ministerului Muncii apoi a fost împărțită în patru apartamente și închiriată familiilor nevoiașe.
În perioada 2013 - 2016, actualul proprietar a restaurat-o în stil neoclasic după schiţele originale. Uşile înalte sunt sculptate în lemn masiv, marchiza de la intrarea principală este cea originală și la fel o parte din gardul casei. În curte a fost reconstruită şi cişmeaua pe care o făcuse proprietarul iniţial.
Pe gardul imobilului este instalat un info chioșc electronic unde este prezentată istoria casei. Astăzi imobilul este sediu de firmă şi spaţiu locativ.
Vecinătăţile casei sunt construite în perioada interbelică, în stânga este fosta garnizoană germană iar în dreapta este o casă boierească, cu cerdac.

Poze din interior găsiți aici.

Detalii despre casele de pe strada Elena Doamna și zona Târgul Cucului găsiți aici.
 
Mai multe pe  fb.com/avocatporosnicugianina și casaiosefzoller.porosnicugianina.ro

17 aprilie 2018

Mozaicul din Piața Uniri din Iași

Ideea amenajării unei piețe publice după modelul marilor orașe europene a apărut în 1890 în amintirea manifestațiilor pentru Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 când la intersecția străzilor Arcu, Golia (Cuza Voda) și Tălpălari (Săulescu), din fața hanului Petrea Bacalu, azi parcarea de la Cinema Victoria, s-a dansat Hora Unirii, ţinându-se de mână boieri, neguţători, săteni, tineri şi bătrâni. Versurile Horei Unirii erau scrise de Vasile Alecsandri în 1856 iar muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Astfel, prin 1896 au început exproprierile și demolarea clădirilor dintre fostul Han și Spitalul Sfântul Spiridon.

1. - Hora Unirii la Iași de Costache Agafiței (1957)

La 27 mai 1912 a fost inaugurată statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol, fiind opera sculptorului italian Raffaello Romanelli.

Aici a avut loc şi prima manifestare a întregirii neamului, prin depunerea jurământului de către voluntarii ardeleni pentru eliberarea Transilvaniei în iunie 1917.
În noaptea de 27 octombrie 1918 în Piața Unirii s-au adunat ostașii cazărmilor din Copou pentru mobilizarea și începerea luptei de eliberare a pământurilor ocupate de armatele germano- austro- ungare.

În ziua de 8 noiembrie 1918, de ziua Arhanghelului Mihail și cu 2 zile înainte de reintrarea României în Război, aici a fost sărbătorit voievod Mihai Viteazu când craniul domnitorului a fost depus la Mitropolie într-o ceremonie la care a participat regele Ferdinand și Regina Maria.
Tot aici s-a sărbătorit Marea Unire la  l decembrie 1918 iar în 1940 s-a protestat împotriva preluării de către ruși a  Bucovinei de Nord, Basarabiei și a unei parți din Ardeal și din Dobrogea.
Piața avea să fie bombardată la 20 august 1944 fiind distruse clădirile dinspre strada Cuza Vodă pe locul lor amenajându-se Parcul Primăriei care avea sediul în vechiul Palat Cantacuzino, azi Starea Civilă.
Deși s-a dorit reconstruirea vechilor clădiri sau a Palatului Municipal, comuniștii au ridicat blocuri de locuințe cu sedii de magazine la parter.

În 1959 s-a hotărât sistematizarea pieței iar în anul 1963 s-a hotărât înfrumuseţarea patrulaterului delimitat de blocurile din Piața Unirii, prin instalarea unor terase din marmură albă și a unui mozaic policrom reprezentând trecutul istoric al Moldovei, bogăția resurselor naturale și elemente din industrie, construcție, știință și artă. Proiectul a fost realizat de Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă care au alcătuit un colectiv realizat din proiectanții Pieței Unirii ISCAS Group, arh. Gh. Husar, pictorul Gh. Șaru și sculptorița Olga Porumbaru și folosind materiale de la fabrica de Marmură București. După amenajarea pieței și venind iarna, placajul din marmură era alunecos devenind un uriaș patinoar primăria fiind criticată.

  2. - Piața Unirii cu Hotelul Traian și Unirea

  3. - Piața Unirii cu Hotelul Traian și Unirea

  4. - Statuia lui Al. Ioan Cuza și Hotelul Unirea

Înspre Hotelul Unirea, lângă trepte este un covor mozaic de 5,5 x 3 metri realizat din granit roșu de Suedia și Silezia, marmură albă de Rușchița, granit negru de Labrador, în care este prezentată viața economică a Iașiului. 


Mozaicurile dinspre Hotelul Unirea imortalizează teme ale propagandei comuniste, dinspre intrarea în hotel, în partea dreaptă găsim:
- natura: reprezentată de un cerb și brazi,   
- pacea: 3 porumbei cu ramuri de măslin sau laur,
- sport: flacăra și cele 5 inele olimpice simbolizând continentele; Jocurilor Olimpice din 1964 s-au desfășurat la Tokyo iar în anul 1980 în Iași la Hotelul Traian a fost cazată delegația condusă de I. Păun care purta Flacăra Olimpică în drum spre Jocurile Olimpice de vară din Moscova din 1980.
- arta: teatru (măști), muzica (liră) și film, iar pe lateral este Coloana infinitului a lui Constantin Brâncuși din Tg. Jiu de 29 tone, realizată în 1938, apoi un turn,
- industria: macara construind blocuri, urmat de simbol pentru energia electrică,
- istoria: cap de bour (zimbru) stema Moldovei și acvila (vulturul muntenesc), simbol al Țării Românești, amintind de Unirea de la 1859,  apoi simbol două ancore,
- industria: fabrică sau depozit de cereale, rulment, roata zimțată, 
- industria: chimică, energia atomică, mecanică iar pe lateral este Coloana infinitului, apoi un dispozitiv mecanic,
- agricultura: tractor, frunză,
- natura: porc mistreț și flori.

 5. - Cerb și brazi

6. - Porumbei cu ramuri de măslin

7. - Teatru (măști), muzica (liră) și film

8. -  Macara construind blocuri

9. - Cap de bour (zimbru) stema Moldovei și acvila (vulturul muntenesc)

 10. - Fabrică sau depozit de cereale, rulment

11. - Industria chimică, energia atomică, mecanică

 12. - Agricultura - tractor

13. - Porc mistreț și flori

Înspre centrul pieței este un brâu decorat cu simboluri tradiționale românești.

  14. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea în 1963

  15. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea

 16. - Mozaicul dinspre Hotelul Unirea în anii '60

 17. - Mozaicul de lângă Hotelul Unirea


Pe fațada Hotelului Unirea este o înșiruire de 4 perechi de simboluri separate prin punct.

 18. - Mozaicul de pe Hotelul Unirea

Scena centrală reprezintă Descălecatul lui Dragoș de pe la 1347 și legendara întâlnire a voievodului maramureșean Dragoș Vodă cu bourul (zimbrul). Dragoș fusese trimis de regele maghiar împreună cu 300 de ostași pentru a-i alunga pe tătarii din nordul Moldovei, la acea vreme regiunea era o marcă a regatului maghiar cu rol de apărare, o zonă tampon între regat și năvălitori. Dragoș a preluat conducerea grupărilor politice din regiune, stabilindu-și reședința în zona târgului Baia (Suceava).


Se ilustrează astfel legenda întemeierii Moldovei povestită de cronicarul Grigore Ureche în care  cneazul maramureșean Dragoș Vodă își pierde cățeluşa Molda în timpul vânătorii unui bour, strămoș al actualului zimbru din Ținutul Neamțului, înecată în apele repezi ale râului de lângă Boureni (Gura Humorului sau Iași). În amintirea acesteia, Dragoş numește râul Moldova, care ar fi dat mai târziu și denumirea regiunii istorice. Legendă apare și în lucrarea Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir care spune că evenimentul avusese loc lângă Roman.
Scriitorul Costache Negruzzi este de părere că toponimul Moldova este dat de romani pentru frumuseţea ei, numind-o Mollis Dacia sau Mollis Davia iar Bogdan Petriceicu Haşdeu declara că numele are o influenţă germanică de la termenul Mulda, în limba gotică însemna praf, sau de la cuvântul molid, un arbore des întâlnit în zonele muntoase ale regiunii.
Întemeierea Moldovei îi este atribuită lui Bogdan I, fost voievod al Maramureșului care intrase în conflict cu regele maghiar și s-a stabilit în Moldova unde va domni între 1363 - 1367.

Mozaicul realizat în 1962 are dimensiuni de 24 x 8 metri, cu o suprafață de aproape 200 metri pătrați, este realizat din marmură policromă cu granit negru de Labrador și reflexe verzui pentru a-l contura pe Dragoș călare, cățeaua de vânătoare Molda și zimbrul.

19. - Legenda Moldovei - via foto-ideea.blogspot.ro

  20. - Legenda Moldovei

  21. - Piața Unirii înainte și după construcția Hotelului Unirea în 1969

Înspre blocurile turn și strada Arcu, mozaicul are șapte compoziții a 7,5 x 5 metri având ca temă natura, agricultura și politica, despărțite de motive tradiționale românești:
- natura: copaci,
- avicultura: găini, un cocoș și hambare,
- agricultura: grâu sau altă plantă,
- zootehnia: un berbec și lalele,
- politica: în 2007, cu ocazia aderării țării noastre la Comunitatea Europeană, s-a adăugat mozaicul cu steagul UE adoptat în 1955 de Consiliul Europei având 12 stele pe poziția orelor și cu 2 vârfuri în jos și unul în sus. A înlocuit mozaicul cu floarea soarelui ce se observă mai jos la mitingul PNȚCD,
- botanica - agricultura: 5 flori sau spice de grâu ori snopi de porumb,
- viticultura: viță de vie.

  22. - Hotelul Traian în 1988 via David Hadaller

  23. - Miting în 2002 organizat de PNȚCD cu susținătorii
 anticomunismului din Republica Moldova
  
24. - Piața Unirii

 25. - Copaci

  26. - Găini, un cocoș și hambare

 27. -  Grâu sau altă plantă

28. - Berbec și lalele

  29. - Steagul UE a înlocuit mozaicul cu Floarea Soarelui


  30. - Flori

 31. - Vița de vie

Cele doua frize decorative și cea istorică sunt înconjurate de brâuri cu motive folclorice realizate cu granit roșu, alb și negru. Cele 3 secțiuni ale mozaicului sunt unite prin linii de marmură albă și neagră asemenea râurilor de pe costumele naționale.
În anul 2006 și 2014 s-au realizat lucrări de renovare a întregului spațiu al Pieței Unirii.  

Mozaicuri se mai găsesc pe clădirea Consiliului Județean, imobilul SuperCopou, Facultatea de construcții și Cinematograful Victoria.

Mai multe poze cu Piața Unirii, Statuia lui Cuza și Hotelul Traian găsiți aici.
Lista cu articole recomandate pe turistiniasi.