06 septembrie 2017

Grădina Ghica Vodă


În grădina publică Ghica Vodă se află monumentul dedicat lui Grigore al III-lea Ghica, fost domnitor al Moldovei de două ori: 18 martie 1764 - 23 ianuarie 1767 și septembrie 1774 - 1 octombrie 1777 și al Țării Românești: 17 octombrie 1768 - 5 noiembrie 1769. 

1. - Monumentul Grigore Ghica via delcampe.net

A zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, construiește două fântâni deoarece alimentarea cu apă era o problemă pentru populația Iaşului și a înființat o fabrică de postav (stofă) la Chipirești (jud. Iași).

În iulie 1774 se termină războiul ruso-turc început în 1768. Profitând de înfrângerea armatei turcești, austriecii au prezentat la tratative o hartă falsă sub pretextul că teritoriul Bucovinei le este necesar pentru trecerea lor din Transilvania în Galiția (azi teritoriu între Polonia și Ucraina).
Deoarece a protestat împotriva pierderii Bucovinei și a cerut ajutor Prusiei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture pe Grigore Ghica. Aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, cu porunca de  a-l aduce viu sau mort la Istanbul.

Capugiul, ajuns la Iași, a întins domnitorului o cursă: s-a prefăcut bolnav și l-a invitat la hanul Beilicului, unde erau găzduiți dregătorii turci. Turcii îl decapitează și îi îngroapă corpul în grădină.   Grigore al III-lea al Moldovei a fost ucis pe 1 octombrie 1777, capul său fiind dus la Istanbul, trupul fiindu-i înmormântat la mănăstirea Sf. Spiridon din Iași. 
În literatură este întâlnit ca personaj principal al primei piese de teatru scrise în limba română: 'Uciderea lui Grigore Vodă în Moldova exprimată sub formă de tragedie'. 

2. - Monumentul Grigore Ghica în 2017

Monumentul din marmură albă sub forma unui sarcofag (cenotaf) a fost ridicat și dezvelit la data de 1 octombrie 1875 în apropierea fostului Beilic turcesc. Monumentul are gravat deasupra sa inscripția: 'În amintirea lui Grigorie Ghica V.V. ucis de turci la 1777, luna octombrie. Țara recunoscătore'. În partea stângă a cenotafului, este următoarea inscripție: 'Grigorie Ghica V.V. a protestat contra luarei Bucovinei', iar în partea dreaptă stă scris: 'Această pieatră sa redicat de cătră Consiliul Comunal din Jassi în Anul 1875 Octomvrie 1'.

 3. - Sarcofagul

 4. - Inscripție partea stângă

5. - Inscripție partea dreaptă

Bustul fostului domnitor a fost realizat din marmură de către sculptorul Karl Storck la propunerea consilierului Vasile Pogor și fost inaugurat la data de 29 august 1876 fiind martor și poetul Mihai Eminescu care a descris ceremonia într-un articol în ziarul Curierul de Iași.
Bustul inițial s-a deteriorat în timpul celor 100 ani, a fost restaurat și dus la Muzeul de Artă din Iași, unde se află și în prezent. În locul lui, în anul 1975, a fost amplasat un bust de piatră, executat de către Lucreția Dumitrașcu Filioreanu.

via wikipedia        

Chestura Poliției


 1. - Chestura Poliției - Comisariat

Pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, lângă parcarea Hotelului Unirea, se afla o clădire somptuoasă ce a fost construită în anul 1921 ca sediu al redacției revistei de cultură Viața Românească până la mutarea sediului la București în 1930. Pentru revistă au scris mulți oameni de cultură: Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Calistrat Hogaş sau Ionel Teodoreanu.

2. - Revista Viața Românească

Clădirea este cunoscută mai ales pentru o pagină neagră a istoriei, datorită Pogromului din 27-29 iunie 1941, când în sediul Chesturii Poliției (Comisariat) au fost aduși în stare de arest mii de evrei. 

3. - Chestura Poliției

4. - Evrei aduși la Chestura Poliției 

În anii 1930, populația evreiască din Iași era la fel de numeroasă ca cea românească. Înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, în Iași existau 137 de sinagogi și case de rugăciuni, multe fiind situate pe aceeași stradă, unele după altele. Distrugerile din timpul războiului şi sistematizările urbane din regimul comunist au făcut ca sinagogile ieșene să dispară pe rând. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre să mai existe în Iaşi doar două sinagogi. Sinagoga Mare din Iași, construită în 1657-1671 este cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României.

În octombrie 1940, mareșalul Ion Antonescu a decis intrarea României în al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei formată din Germania Nazistă, Italia Fascistă și Japonia imperialistă. Adolf Hitler a promis că va retroceda teritoriile românești: Basarabia şi nordul Bucovinei  pierdute în 1940 ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov în favoarea Rusiei. În 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul, atacând Uniunea Sovietică, alături de Germania și aliații săi.

5. - Evrei arestați pe strada Vasile Alecsandri

Pentru a intra în grațiile lui Adolf Hitler, au fost interzise căsătoriile evreilor cu românii, evreii au fost excluși din funcții, expropriați şi privați de drepturi. 

Între 28-30 iunie, evreii au fost acuzați că ascund arme şi trag asupra armatei, sau că trimit informații sovieticilor. Soldaţii le-au percheziţionat casele, bătând, împușcând sau jefuind. Mii de evrei au fost aduşi în curtea Chesturii şi împuscați în grup. Aproximativ 4.000 de evrei au fost ulterior duși spre gară pentru a fi deportați. Au fost ambarcați în mai multe trenuri de marfă, numeroși evrei murind din cauza înghesuielii, căldurii şi lipsei de apă. 

 5. - Evrei arestați pe strada Cuza Vodă

Se spune că atunci au murit aproape o treime din numărul total al populației evreiești din Iași.

Astăzi clădirea este în renovare pentru amenajarea unui Muzeu al Holocaustului. 


6. - Evrei arestați pe strada Cuza Vodă