10 iulie 2017

Muzeul de Istorie Naturală din Iași

 Muzeul a fost închis publicului în anul 2013 în vederea expertizării tehnice a clădirii.

Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi a fost înfiinţat în anul 1834, din iniţiativa unor membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti în frunte cu Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturdza, Iacob Cihac şi Costachi Negri. S-a dorit sa se prezinte publicului "bogățiile pământene și subpamântene ale Moldovei, precum și curiozități din alte părți ale lumii", fiind primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principate.
Inițial, muzeul a avut sediul în casa Balș de pe bulevardul Copou, ca mai târziu, în 1838, să se mute în Sala mare de la Academia Mihaileană iar în anul 1840 s-a cumpărat Casa Roset aflată in proprietatea vornicului Costachi Sturdza pe uliţa Hagioaiei, azi bulevardul Independentei nr. 16. Imobilul a fost construit la finele sec. XVIII, în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri.

1. - Muzeul de istorie naturală

Muzeul se află în administrarea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” și păstrează în colecţiile sale piese donate la începutul secolului al XIX-lea de către mitropolitul Veniamin Costachi: o colecţie de oase de mamut şi rinocer păros, găsite agăţate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râşca, ţinutul Fălticenilor, de domnitorul Mihail Sturdza: elefantul indian Gaba, de Iacob Cihac, aga Alecu Balş, Gheorghe Asachi şi alţii. Chiar de la înființare, muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece colecțiile sale erau folosite ca material didactic la lecțiile de istorie naturală de la Academia Mihăileană.

Începând cu anul 1834, dr. Iacob Cihac a ținut în cadrul Muzeului conferințe publice, tipărite în anul 1837, in primul Manual de istorie naturala în limba română, editat la Institutul Albinei din Iași. Tot din această perioada datează primul herbar al Muzeului, constituit dintr-o colecție de 2844 de plante colectate în anul 1835 de botanistul Iulius Edel și farmacistul Iosef Szabo pe parcursul unei expediții în zona Moldovei.
Colecţiile muzeului numără peste 300.000 exemplare, cele mai valoroase fiind colecţiile de: Insecte, Moluşte, Amfibieni, Reptile, Păsări, Minerale şi Plante. Cea mai veche piesă din colecţia muzeului este elefantul indian Gaba, care a fost cumpărat în anul 1835 de domnitorul Grigore Mihail Sturdza de la circul Luzzatto şi adus la palat, fiind ulterior donat muzeului. Colecţia de Arahnidae (păianjeni) este una din cele mai mari din ţară cuprinzând exemplare din Dobrogea, Moldova şi Bucovina.

2. - Elefantul Gaba

3. Expoziție

În noaptea de 3/15 ianuarie 1859, în cabinetul de Istorie Naturală, deputații din Partida Naţională au hotărât candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei. Se spune că discuțiile au fost atât de aprinse încât Lascăr Rosetti, ulterior ministru în timpul lui Cuza, a trebuit să încuie sala pentru a-i determina pe membri să ia o decizie. La conducerea Muzeul Societatii de Medici și Naturaliști au fost Alecsandri sau Kogălniceanu care făceau parte din Partidul Unionist, de aceea, întrunirile lor, in care promovau ideile Unirii, aveau loc aici. În sala declarata ulterior “Monument Istoric”, printre cei 30 de deputati se aflau cei mai înflăcărați patrioti pentru unirea Țărilor Române ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla, Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset Tetcanu, Nicolae Sutu etc.

4. - Panou Grădina Botanică

În 1844, pe terenul viran de la est de Muzeu a fost amenajat o piață publică pentru desfacerea produselor agricole: fân, faina, miere, vin, lemne de foc, cherestea, etc unde producătorii plăteau o taxă de care beneficiau Societatea si Muzeul.
Piața publică a fost desființată în anul 1872, când, din inițiativa lui Grigore Cobalcescu si Anastasie Fatu, locul se îngrădește și se organizează o mică Gradină Botanică în care Dimitrie Brândza, conservatorul Muzeului din acea vreme, plantează diferiți arbori, printre care cei doi stejari seculari, declarați Monumente ale Naturii în 1973.

via bio.uaic.ro, digi24.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu