15 decembrie 2017

Iași 20 august 1944

În noaptea de 5 spre 6 iunie 1944, pe la miezul nopţii, avioanele anglo-americane au bombardat cartierul Copou.
Pe 20 august 1944, trupele sovietice au început una din cele mai sângeroase ofensive din istoria celui de-al Doilea Război Mondial: operațiunea Iași - Chișinău. Consecințele acestei bătălii a fost scoaterea României din război la 23 August și trecerea ei de partea Aliaților.

Trupele sovietice și în special două armate, frontul II Ucrainean, condus de Rodion Malinovski și frontul III Ucrainean, al lui Tolbuhin, au condus ofensiva. În fața sovieticilor se aflau aproximativ 50 de divizii ale germanilor, numite grupul Armatelor Ucraina de Sud, și două armate române, printre care și armata a III-ea care se afla în zona Cetății Albe. Armata sovietică era bine dotată fiind susținută de americani, aveau în dotare deja celebrele tancuri T-34, dar și o armă nouă, o mașină de lansare a rachetelor, intrată în istorie cu numele Katiușa. Astfel au înaintat repede, iar operațiunea  a durat până pe 29 august.

Operațiunea Iași-Chișinău a fost desfășurată de Uniunea Sovietică cu ușurinţă și fiindcă trupele americane au deschis al doilea front în Normandia, astfel, Germania nazistă a fost nevoită să își regrupeze trupele. Pe 20 august, la ora 13.00, trupele sovietice au intrat în Iași, depășind trupele Armatei a IV-a, aflată în retragere dezordonată.

Potrivit datelor sovietice, au fost încercuite și nimicite 18 divizii germane, circa 300 mii de soldați. Până la data de 13 septembrie 1944, când a fost semnat oficial armistițiul între URSS și România, sovieticii s-au comportat cu trupele române ca şi cu niște inamici, fără a lua în considerare ordinul Regelui Mihai. 


 1. - Artileria sovietica intră în orașul Iași. August 1944
Primăria (între 1911-1969) - Palatul Cantacuzino - Pașcanu, azi Starea Civilă -
strada Cuza Voda înspre strada V. Alecsandri 

  2. - August 1044 - Tancul Valentine IX al uneia dintre unitățile Armatei Roșii Iași

 3. - Populația orașului Iași salută venirea Armatei Roșii - 1944
În fața Hotelului Select (Administrația Financiară) și Palatul Braunstein 

  4. - August 1044 - Lupte pentru orașul Iași, Al doilea Front ucrainean -  
Castelul contelui Razdravana (Roznovanu ?)

5. - Controlor de trafic Iași -  08.1944
Palat Administrativ și de Justiție azi Palatul Culturii

6. - Vedere din avion spre orașul Iași. 1944

 7. - Artileria sovietica în zona orașului Iași 1944

 8. - Atacul tancurilor pe sectorul Iași - al doilea front ucrainean. 1944

 9. - Trupele din cel de-al doilea Front ucrainean conduc o ofensiva lângă Iasi

10. - Frontul 2 ucrainean. Soldatul instalează o linie telefonica la marginea orașului Iași. 05.1944

 11. - Soldatul instalează o linie telefonica la marginea orașului Iași. 05.1944

12. - Al 2-lea Front ucrainean. La marginea orașului Iasi  04.1944

 13. - Șanțurile germane de la marginea orașului Iasi.  05.1944

 14. -  Al doilea Front ucrainean. La apropierea de orașul Iasi - 05.1944

 15. - Grup de soldați si comandanți ai Gărzilor 27, regimentul de tancuri și muniții. 
După luptele pentru capturarea Iasiului - 08.194470

16. -Comandantul companiei a 3-a a Regimentului 97 de Grenadieri al Diviziei 46 de Infanterie  Helmuth Ott Hauptmann, vorbește cu soldatul de la postul din districtul Iași

 17. - Diploma de recunoștință pentru participarea la luptele pentru eliberarea invadatorilor fasciști ai orașului Iași - Korostelev Viktor Spiridonovici din 22 august 1944

 18. - Diploma de recunoștință pentru comandantul suprem al Gărzii Stalin Majore Matraev Ignaty Vasilievich - participant la luptele pentru eliberarea orașului Iași pe teritoriul României

19. - Diploma de recunoștință a comandantului suprem al Marelui Stat Major al Uniunii Sovietice, Sergent-major Stalin Vazhenina Valentina

20. -  Escadrila germana de lupta JG 77 (7. JG77) - Locotenentul general Wolf Dietrich Huy lângă avionul sau Messerschmitt Bf. 109F-4 la aeroportul din Iași - Iulie 1941

via dw.com, ziarullumina.ro, razboiulpentrutrecut.wordpress.com, goskatalog.ru, waralbum.ru, sovrhistory.ru, nationaalarchief.nl 
Tags:  Iași,  Iassy,  Jassy, Яссы, Ясси

11 decembrie 2017

Sala polivalenta din Iasi

În Evul Mediu, terenurile aflate la sud de Curtea Domnească erau acoperite de mlaștini, prin apropiere curgând râul Bahlui. Zona cuprinsă astăzi între strada Palat și strada Sf. Lazăr a început să se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, aici formându-se pe la mijlocul acelui secol un mic cartier denumit Broșteni, cu două ulițe podite: Podul Lung (Ulița Carvasaralei) și Podul Spânzurătorilor și o stradă comercială numită Ulița Sf. Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. 

În aceasta zonă este Sala Polivalentă (Sala Sporturilor), locul unde se desfășoară competiții sportive dar au loc și concerte sau târguri. La etaj este o sala de sport înființată în anul 1977 de doi dintre pionierii culturismului din România: Florin Vezeteu și Florin Preduchin.
Alături este Hotelul Sport unde de obicei sunt cazați sportivii. 

1. - Sala polivalenta via wikipedia

În partea estică este Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena, un lăcaș de cult ortodox ce a fost inițial construit din lemn în secolul XVIII-lea când preotul grec Poliz din Tesalonic a construit cu banii săi o biserică cu hramul Sf. Constantin, pe un loc domnesc din mahalaua Broștenilor, care-i fusese dăruit de domnitorul Matei Ghica (1753-1756) și apoi întărit de Scarlat Ghica (1757-1758). Biserica a fost refăcută din cărămidă și piatră în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu. Ușa de intrare în pronaos a fost confecționată de către Vanghelie Buingiul în 1814, după cum atestă o placă metalică, bătută în nituri, cu inscripție în limba română cu caractere chirilice. Lăcașul de cult are hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena pe 21 mai.

2. - Biserica Sf. Constantin și Elena via wikipedia

În partea nordică a existat Sinagoga Schor construită prin 1890. În anul 1939, Sinagoga era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași. Clădirea a fost transformata treptat în azil, cămin de bătrâni, centru de îngrijire și asistență socială. În 2009, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal în care se prevedea demolarea căminului de bătrâni și amenajarea complexului Palas.  

06 decembrie 2017

Regele Mihai in Iași 1940

Pe 4 septembrie 1940, Legiunea Arhanghelul Mihail (Mișcarea Legionară) s-a aliat cu Ion Antonescu fiind proclamat Statul Național-Legionar, în al cărui guvern legionarii constituiau principala forță politică.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară regelui Mihai I
  
La 8 noiembrie 1940, Regele Mihai și-a serbat onomastica în orașul Iași fiind Ziua Legionarilor, sărbătoarea Sf Arhanghel Mihai, patronul mişcării legionare. În Iaşi se ridicase în luptă politică Corneliu Zelea Codreanu, liderul extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier (Legiunea Arhanghelul Mihail).
  
Pe scena din fața Palatului Culturii sunt prezenți: Horia Sima - comandantul Mișcării Legionare, Regele Mihai I, Elena - regina mamă și Mareșalul Ion Antonescu.

  1. - Horia Sima - comandantul Mișcării Legionare, Regele Mihai I
Elena - regina mamă și Mareșalul Ion Antonescu

2. - Regele Mihai I
în fața statuii lui Ștefan cel Mare de lângă Palatul Culturii 

 3. - Regele Mihail I salută o detașare a tineretului
În fața statuii lui M. Kogălniceanu de lângă Universitatea Al. Ioan Cuza 

4. - Coloana legionarilor

5. - Garda de Fier în Iași 1940

6. -   Regele Mihai I cu Elena, regina mamă

7. -   Regele Mihai I cu Elena, regina mamă
pe Bd. Ștefan cel Mare înspre Palat, în dreptul Mitropoliei vechi

Seara a avut loc o recepție la Căminul legionar de la Râpa Galbenă participând reprezentanți ai Italiei fasciste și ai Germaniei naziste.

La doua zile, pe 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, România era lovită de un cutremur catastrofal cu o magnitudine de 7,6 grade pe scara Richter. În noaptea cutremurului, Regele Mihai se afla la Deva -  imagini.

05 decembrie 2017

Regele Mihai I al Romaniei


Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia - d. 5 decembrie 2017 ) a fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său, Carol al II-lea, renunțase în decembrie 1925 la tron. 

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit la Versoix, în Elveția. A avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română.
În aprilie 2009 a sărbătorit Paștele în orașul Iași pe care îl vizitase și în septembrie 1940, împreună cu Elena, regina mamă.

 1. - Regele Mihail I și bunica, Regina Maria - 1926

2. - Doi regi, Prințul Mihai, viitor Rege al României, și bunicul său, Regele Ferdinand

  3. - Regele Carol II cu fiul Mihai

 3b. - Mihai alături de tatăl său, Regele Carol al II-lea și Regina mamă, Elena a Greciei, 
octombrie 1932

  4. - Mihai alături de tatăl său, Regele Carol al II-lea

 5. - Regele Carol II, Printul Mihai, Mareșalul Averescu - 1930

 6. - Nunta Regele Mihai și Regina Anna

 7. - Nunta Regele Mihai și Regina Anna

8. - Familia Regelui Mihai

 9. - Regele Mihai și Regina Anna cu cele cinci fete

 10. - Mihai I, Regina Ana, Principesa Margareta

  11. - Iași 20 aprilie 2009
Principele Radu, Regele Mihai I și Principesa Margareta la Slujba de Înviere, la Catedrala Mitropolitana din Iași

  12. - Iași 20 aprilie 2009

 13. - Principele Radu, Regele Mihai I și Principesa Margareta

via delcampe.net, life.com, agerpress.ro, wikipedia.ro

01 decembrie 2017

La mulți ani România

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României. 

Decretul Legii nr. 3631 din 11 Decembrie 1918 publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 13 Decembrie 1918 privitor la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu Vechiul regat al României în cuprinderea următoare: Ferdinand I prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României la toți de față și viitori sănătate .. Luând act de hotărârea unanimă a Adunărei Naționale din Alba Iulia.

  1. - Decretul lege de unire a Transilvaniei cu România

În urma Tratatului de la Versailles din 1920, România  a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km2, în timp ce în prezent extinderea teritorială a României este de 238.397 km2.

România Mare a existat în această formă până în 1940 când ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 a fost dat ultimatumul sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord” (26 iunie 1940) și Dictatul de la Viena (30 august 1940) când România a pierdut o treime din țară.

 2. - 1925 - Harta României Mari

 3. - 1 ianuarie 1919 
Hora românilor în Alba Iulia în faţa reginei Maria şi a generalului Berthelot

Imnul Deșteaptă-te Române, aranjament instrumental pianistic de Mădălina Slav via ȘtirileTVR.


27 noiembrie 2017

Lista imobilelor naționalizate în 1950 - Iasi

În 1948 a fost promulgată Legea Naționalizării nr.119 din 11 iunie pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, prin care statul român naționaliza toate resursele solului și subsolului care nu se găseau în proprietatea sa, precum și a întreprinderilor individuale, a societăților de orice fel, asociațiilor particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi și telecomunicații, etc. Au fost etatizate 1.060 de întreprinderi, detaliate pe parcursul a 28 de anexe, separate pe domenii de activitate. 
În noiembrie 1948, controlul statului s-a extins asupra cinematografelor şi caselor de sănătate, iar până în 1950 asupra farmaciilor, întreprinderilor chimice şi a tuturor unităţilor economice şi social-culturale, precum şi a unei mari părţi din locuinţe de proprietate privată. Legea a deschis calea pentru colectivizarea agriculturii româneşti.

1. - Ziarul Scânteia - Naționalizarea întreprinderilor

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru naționalizarea unor imobile

Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950

ART. 1
Pentru întărirea și dezvoltarea sectorului socialist în economia R.P.R.
Pentru asigurarea unei bune gospodăriri a fondului de locuințe supuse degradării din cauza sabotajului marei burghezii și a exploatatorilor care dețin un mare număr de imobile;
Pentru a lua din mina exploatatorilor un important mijloc de exploatare;
Se naționalizează imobilele prevazute în listele anexe, înregistrate la Cancelaria Consiliului de Miniștri sub Nr. 543 din 14 Aprilie 1950, care fac parte integranta din prezentul decret și la a căror alcătuire s-a ținut seama de următoarele criterii:
1. Imobilele clădite care aparțin foștilor industriași, foștilor moșieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și celorlalte elemente ale marei burghezii.
2. Imobilele clădite care sint deținute de exploatatorii de locuințe.
3. Hotelurile cu întreg inventarul lor.
4. Imobilele în construcție, clădite în scop de exploatare, care au fost abandonate de proprietarii lor, precum și materialele de construcție aferente oriunde s-ar afla depozitate.
5. Imobilele avariate sau distruse de pe urma cutremurului sau a războiului, clădite în scop de exploatare și ai căror proprietari nu s-au îngrijit de repararea sau reconstrucția lor.
ART. 2 Nu intra în prevederile decretului de fata și nu se naționalizează imobilele proprietatea muncitorilor, funcționarilor, micilor meseriași, intelectualilor profesioniști și pensionarilor.
ART. 3 Imobilele naționalizate trec în proprietatea Statului ca bunuri ale întregului popor, fără nici o despăgubire și libere de orice sarcini sau drepturi reale de orice fel.
ART. 4 Prin imobile în sensul prezentului decret se înțeleg atât terenul cu constricțiunile, cit și instalațiile aferente, cu întreg utilajul existent pentru întreținerea imobilului.
ART. 5 Imobilele proprietatea soțului, soției sau copiilor minori se considera ca aparținând unui singur proprietar în ce privește aplicațiunea prezentului decret.
ART. 6 Prin efectul prezentului decret, Statul se substituie în toate drepturile foștilor proprietari.
Locatarii cu orice titlu ai imobilelor naționalizate, inclusiv foștii proprietari care locuiesc în aceste imobile, devin din momentul naționalizării, chiriașii Statului.
ART. 7 Imobilele naționalizate prin efectul prezentului decret trec în administrarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al comunei pe al cărei teritoriu se află.
ART. 8 Se pedepsesc cu 5-10 ani munca silnică și cu confiscarea averii, cei care vor vatămă, distruge sau înstrăina, prin orice mijloace, bunuri sau instalațiuni supuse naționalizării, precum și cei care vor zadarnici sau vor încerca sa zădărnicească naționalizarea prevazuta de prezentul decret.
ART. 9 Infracțiunile la prezentul decret se constata, se urmăresc și se judeca potrivit decretului Nr. 183 din 30 Aprilie 1949, pentru sancționarea infracțiunilor economice.
ART. 10 Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare vor îngriji ca drepturile Statului izvorând din prezentul decret, sa fie înscrise în formele prevazute de lege.
ART. 11 Cu aplicarea prezentului decret se însărcinează Comisia de Stat pentru Aplicarea Legii Sfaturilor Populare.
ART. 12 Prezentul decret intra în vigoare pe data publicării lui.
Dat în București la 19 Aprilie 1950.

Lista imobilelor naționalizate în 1950 - Iași.


- str. Cuza Vodă
Blima Haia Fasst, 7 apartamente, Iași, str. Cuza Vodă 60
Cristofor Victor, 10 apartamente, Iași, Pasaj. Cuza Vodă 1
Coctez Elena, 4 apartamente, Iași, str. Cuza Vodă 44
Sehvarlg Riva, 4 apartamente, Iași, str. Cuza-Vodă 42
Traiana Emil și Traiana R., 4 apartamente, Iași, Cuza Vodă 39, str. Bucșinescu 19, str. Păcurari 45
Vantu Gh. Elena, 17 apartamente, Iași, str. Cuza Vodă 42, Pasaj
Waserman Silvia, 8 apartamente, Iași, str. Cuza Vodă 74
Lazarovici Iridan 4 apartamente,  Iași, Pasajul Cuza Vodă 42

- str. Costache Negri
David Ihil, 7 apartamente, Iași, str. Costache Negri 32.
Moscu Iacob 14 apartamente, Iași str. Costache Negri 22 Copou, jud Iași
Stern Iancu, 5 apartamente, Iași, str. C. Negri 63; str. Elena Doamna 20;
Solomon Ernestina și Sura Rosenberg, 7 apartamente, Iași, str. Costache Negri 90 
Weinstein Michel, 9 apartamente, Iași, str. C. Negrii 57

- str. Păcurari
Schneica Aneta, 10 apartamente, Iași, str. Păcurari 11; str. Florilor 1
Tuchie Gheorghe, 6 apartamente, Iași, str. Pacurari 80, str. Brăilei 89
Țuchel Gh. 7 apartamente, Iași, str. Dr. Pacurari 80
Bădărău Mircea, str. Pacurari nr. 36, Iași

- str. Ștefan cel Mare
Goresnic Benty, 24 apartamente, Iași, str. Ștefan cel Mare 2, str. Gându 4
Hirschonsohn Sofronie, 20 apartamente, Iași, str. Gându 4, Iași, str. Ștefan cel Mare 2
Iuster Martha, 3 apartamente, Iași, str. Ștefan cel Mare 57
Stern Henry, 18 apartamente,  Iași, str. Ștefan cel Mare 40
Banca Românească Inst. Bancară în lichidare   Iași str. Ștefan cel Mare 47, Șos. Moara de Foc 6

- str. Anastasie Panu
Abramovici Angela și Beniamin Timaud, 7 apartamente, Iași, str. Anastasie Panu 48
Spiegler O. H., 11 apartamente, Iași, str. Anastasie Panu 4, str. Elena Doamna 50, str. Costache Negri 90
Grunsfau Roza, 8 apartamente, Iași, str. A. Panu 8

- str. Gh. Dimitrov - azi bd. Independenței
Beer Etty sai Beer Faihi, 3 apartamente, Iași, str. Gh. Dimitrov 7
Landau Roza SI Ida M. 14 apartamente, Iași, str. Gh. Dimitrov 25, 26

- str. Dobrogeanu Gherea fostă Primăriei sau Gh. Mârzescu azi Gheorghe I. Brătianu
Blum Emil, 10 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 5, 7
Golden D. Dora, 6 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 11

- str. Lascăr Catargiu
Constantinescu Polixenia Iași, str. Lascăr Catargiu 53
Herescu Margareta, 4 apartamente,  Iași, str. Lascăr Catargiu 39

- str. I. C. Brătianu
Constantinescu Polixenia,  str. I. C. Brătianu 149
Solomon Iosub, 4 apartamente, Iași, str. I. C. Brătianu 100

- str. Vasile Conta
Weinstein Marcu, 10 apartamente, Iași, str. Vasile Conta 4
Wachtil Eizig, 8 apartamente, Iași, str. Crișan 8

str. Puskin
Dobrovici Marioara, 3 apartamente, Iași, str. Puskin 16. a
Teodoresc u Elena, str. Puskin nr. 9 Iași

- str. 23 August azi bd. Carol I (Copou)
Dragomirescu Petre, 5 apartamente,  Iași, str. 23 August 8
Iamandi Gr. Vasile, 7 apartamente,   Iași, Calea 23 August 44

- str. Filimon Sârbu azi strada Arcu
Iosifescu Vily, 4 apartamente, Iași, str. Filimon Sarbu 25
Schvartz Malvina, 4 apartamente, Iași, str. Filimon Sarbu, 16

- bd. 30 Decembrie fost Bulevardul Ferdinand azi Strada Gării ?
Leibovici S. Ferdinand, Maria Polden și Leibovici Emil 38 apartamente, Iași, B-dul 30 Decembrie 11
Șiara Dora și Ion, 5 apartamente,   Iași Bd. 30 Decembrie 1;

- Alte străzi
Manea Ion 5 apartamente, Iași str. Râpa Galbena 2 bis 
Fhiegelman M. A., 12 apartamente,  Iași, str. Cloșca 8
Manea Mihai 4 apartamente,  Iași str. Horia 3
Chirilovici Avram, 13 apartamente, Iași, str. Vântu 10, str. Haia Lifschitz 13
Constantin Lucia, 6 apartamente, Iași, str. Latescu 14 și 14 bis, Aleea El. Pavel 6
Clingher Eti, 8 apartamente, Iași, str. Ilie Pintilie 24-26
Ribalshi Boris (Butnici), 3 apartamente, Iași, str. Zlataust 6
Stanescu Elefteria, Mihai, Maria 3 apartamente, Iași, str. Sft. Sava 6
Schvartz Frida, 9 apartamente, Iași, str. Sf-tul Sava 13, Stradela Alba 4
Ghetu Vasile, 8 apartamente,  Iași, str. Ada Marinescu 5-6
Grunepen Rachele, 6 apartamente, Iași, str. Anton Pan 3   
Hadroschy Adolf, 43 apartamente,  . Iași, str. Labirint 4
Ianovici Virgil, 3 apartamente, Iași, Aleea Grigore Ghica, 25; str. Karl Marx 60
Ionescu Teodor, 3 apartamente,   Iași, str. G-ral Cerchez 7
Ionescu O. Bivolaru, 3 apartamente, Iași, str. Ada Marineanu 93; str. Octav Botez 8
Marcovici Sabina, 14 apartamente, Iași, str. Ștefan Gheroghiu 9
Niculescu Gheorghe 3 apartamente,  Iași, str. Buzdugan 3
Negoita Nicolae, 5 apartamente,   Iași str. Olga Bancic 6
Rosenberg Elias, 5 apartamente,   Iași str. Elena Doamna 34
Stoican Corneliu, 6 apartamente, Iași, str. Ralet 4A; str. 11 Iunie 5; 7; str. Eternității 6
Stratulat Alex. 3 apartamente, Iași, str. Primăverii 10
Segall Victoria, 9 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 6
Savim Elena, 5 apartamente,  Iași, fund. Boleescu 6
Știrbei Adisa, 3 apartamente, București, str. Sevastopol 26. Iași, Spit. Pascani 4
Tzintzu Elena, 2 apartamente,   Iași, Asachi 17
Tanasescu Maria, 4 apartamente, Iași, str. A. D. Xenopol 1


Lista completă pe lege5.ro, juris.ro

26 noiembrie 2017

Orașul Iasi in 1950 via CIA (Central Intelligence Agency)

În august 2010, CIA (Central Intelligence Agency) a desecretizat o parte din documente, iată informații despre orașul Iași din raportul din Decembrie 1959

1. - Raportul CIA despre orașul Iași - 14 decembrie 1959


Iași în anul 1959 - capitala regiunii cu 200.000 locuitori. Orașul a fost declarat suprapopulat așa că orice persoană care vrea să se stabilească permanent aici trebuie să obțină un permis special de la consiliul provinciei.

După terminarea celui de-al doilea război mondial câteva străzi și-au schimbat numele:
- Strada Lăpușneanu a devenit strada Republicii dar în Octombrie 1958 și-a primit numele inițial.
- Bulevardul Carol a primit numele de 23 August,
- Calea Regina Maria - a devenit I. C. Frimu,
- Lascăr Catargi este Karl Marx,
- Vasile Conta se numește acum Friedrich Engels,
- Muzelor este Nicolae Bălcescu,
- Sărăriei a devenit Inginer Ada Marinescu,
- I. C Brătianu a devenit G. Dimitrov,
- Mârzescu se numește Dobrogeanu Gherea,
- Căpitan Păun este Roza Luxenburg,
- Nemțească a devenit Karl Liebknecht,
- Palatului este Mareșal Malinovski,
- Socola este Dr. C. I. Parhon,
- Nicolina a devenit Ilie Pintilie,
- Sf. Lazăr este 7 Noiembrie,
- Rosetti este 8 sau 6 Martie,
- Ghica Vodă este Dr. Gelerter,
- Cucu este Haia (Hala ?) Lifschitz,
- Aron Vodă este Lazăr Grinberg,
- Bulevardul Ferdinand este Bd. 30 Decembrie sau Filimon Sirbu,
- Arcu este Filimon Sirbu,
- Negruzzi este Horia,
- Lozonski este Cloșca,
- Fundac Lozonski este Crișan,
- Piața Victor (Victoriei ?) este Gabriel Peru,
- Bd. Brătianu și Rosetti au devenit Bd. Tudor Vladimirescu,
- Albinet este Ion Niculi,
- Tautu este Pavel Tcacenko,
- Regimentul 13 este Silvestru,
- Colonel Langa este Maks Weksler,
- Carp este Flamura Roșie,
- Piața Unirei devine Piața Republicii dar în Octombrie 1958 și-a reprimit numele,
- strada Carol devine Copou

Strada principala este Lăpușneanu unde găsim:
a. Hotel Victoria (fost Hotel Palace) la nr. 1. Este o clădire cu 4 etaje și are un restaurant la parter.

b. Sunt 2 cinematografe:
1. Maxim Gorky (fost Trianon) la nr 8 sau 10 - are 800 locuri
2. Tineretului (inițial Roxy) la nr. 16 sau 18 - are 600 locuri

c. Muzeul municipal, aflat intre cele 2 cinematografe se afla în Palatul lui Io(a)n Alexandru Cuza.
d. Provincial Party Club - la nr 13 pe strada Lăpușneanu, ocupa 2 etaje. De la parter există o agenție de bilete pentru cinema și teatru.

e. Telephone exchange - la colțul străzii Lăpușneanu cu strada Banu - are 2-3 etaje. Echipamentul este la subsol și la etajul 2. Ultimul etaj conține o stație radio - releu. Numerele de telefon din Iași au 4 cifre și încep cu 1 sau 2.

f. Clădirea Jockey Club - este la coltul străzii Engels cu strada 23 August. Aici este sediul organizației Liga Prieteniei Româno-Sovietice (ARLUS), Society fot the Dissemination of Science and Culture (SRSC), Uniunea Inginerilor și Tehnicienilor și Asociația Medicala.

g. Fostul Palat Regal, peste drum de Jockey Club, este sediul Librăriei Centrale a Universități.

h. Provincial Construction Agency care a fost inițial atașată Sovrom constructie - ocupă o clădire cu număr impar la capătul străzii Lăpușneanu.

4. Strada Ștefan cel Mare -  cea mai frumoasă și mai largă stradă din Iași, are următoarele clădiri proeminente:
a. Fostul Palat Roznovanu (aproximativ strada nr. 51) a găzduit Consiliul Provincial din 1956. Până în acel an, clădirea a fost ocupată de Comandamentul Militar, care ulterior a fost transferat la Cluj. La mijlocul lunii octombrie 1958, în clădire a izbucnit un incendiu mare. A distrus biroul secției de personal, Controlul de Stat, două camere de arhivă și secția de registratură. Focul se stinge simultan în toate cele patru colțuri ale clădirii la ora 01:00 și durează două zile. (Rezultatele investigației ulterioare nu sunt cunoscute).
b. Următoarea clădire de pe stradă (adică numărul aproximativ al străzii 53) este o structură mare de trei etaje care găzduiește organizații de partid în Comitetul provincial și Comitetele provinciale și locale ale Tineretului Comunist (UTM).
c. Singura sucursală din Iași a Băncii de Stat este situată la Nr. 57 sau Nr. 59. Banca Agricolă se află la strada Ștefan cel Mare nr. 40 (aproximativ). Există o a treia bancă din Iași, Banca de Credit și de Investiții, care se află pe strada Vasile Alecsandri, la colțul străzii Cuza Vodă.

d. Cel mai mare magazin este situat lângă Banca de Stat.
e. Nu departe de magazin (aproximativ nr. 67 sau 69) se află Cinema Puskin (anterior Scala), cu aproximativ 450 de locuri.

Strada Cuza Vodă, printre principalele artere ale orașului Iași, este înconjurată de magazine pe ambele părți. Clădirile proeminente de pe această stradă sunt:
A. Biroul poștal și sediul telegrafic situat la nr. 5 sau 7. Se află într-o clădire cu două etaje, care a găzduit anterior Banca Moldova. Există două birouri poștale: unul la gara centrală (Gara Iași), iar celălalt în cartierul Tătărași.
b. Mai multe case de apartamente cu patru etaje pentru lucrătorii de la poștă și telegraf sunt în construcție vizavi de postul principal.
c. Fostul "Institut Notre Dame", colț al străzii Dobrogeanu Gherea, găzduiește acum o cămin studențesc, școli secundare pentru muzică și arte plastice și un auditoriu.
d. Teatrul Național și Opera se află într-o clădire comună vizavi de fostul "Institut Notre Dame".
6. Piața municipală este situata pe strada G. Dimitrov, la colțul Străzii Nicolae Bălcescu. În aceeași locație este și Spitalul Central pentru Adulți (fostul Spitalul Sf. Spiridon), care servește ca și clinică universitară și care a fost extins considerabil în ultimii ani.
7. Colegiul de Medicină și Farmacie este situat pe strada Universității, lângă spitalul menționat mai sus.
8. Secția de Arte Plastice a Academiei Române de Științe este situata la Nr. 5 sau nr. 7, strada Filimon Sârbu. În fața clădirii se află școala secundară "Mihai Sadoveanu" (fost Liceul Național).
9. Consiliul Municipal Iași este adăpostit în clădirea municipalității dinaintea războiului pe strada Vasile Alecsandri.

10. Palatul Culturii din fostul Palatul Administrativ pe strada Mareșal Malinovski găzduiește următoarele instituții:
A. Oficiile Flacăra Iașului, ziarul provinciei (tipografia se află în fosta clădire a Administrației Financiare pe strada Ștefan cel Mare, colțul străzii Cuza Vodă).
b. Uniunea Scriitorilor
c. Uniunea Artiștilor
d. Birourile Iașul Literar, ziar de literatură, apare lunar.
e. Muzeul de Arte Plastice.

11. Sediul poliției provinciale și al municipiului, precum și sediul Securității, încă din din vara anului 1957, au împărțit noua clădire cu trei etaje pe strada ing. Ada Marinescu, lângă strada Calea 23 august. Intrarea în oficiile de poliție sunt de pe strada ing. Strada Ada Marinescu și cea în sediul Securității de pe o banda mică pe partea opusă. Sediul poliției dinainte de război pe strada Vasile Alexandrie (Alecsandri ?) este acum ocupat de Întreprinderea Poligrafica nr. 2 Iași.

12. Stația de pompieri municipală este situată între străzile Karl Marx și Asachi. Nu a existat o astfel de stație înainte de al doilea război mondial. Turnul de veghe al stației oferă o vedere bună asupra întregului oraș.
13. Până în vara anului 1957, Iașiul a fost alimentat cu apă potabilă prin intermediul unei conducte vechi din Timișești. Cantitatea de apă a fost insuficientă, iar orașul a suferit o penurie severă. Amplasarea unei noi principale de 17 kilometri lungime, de la râul Prut, a fost finalizată la momentul menționat anterior și de atunci alimentarea cu apă a fost în abundență. Noua stația de pompare a conductei noi, Șantierul Alimentarei Cu apa, este situată în satul Holboca.

14. Stația de radio provincială este situată pe strada Karl Marx, într-o clădire cu trei etaje, vizavi de strada Paladi, pe partea dreaptă cum vii din centrul orașului. Lucrările la stație au fost finalizate de-a lungul anilor 1956 și începutul lui 1958. Ea transmite o dată pe zi de la ora 6:00 p.m. până la ora 7 p.m. difuzare pe unde medii de 261 m. În principal, transmite emisiunile Radio București.

15. Cea mai importantă fabrică industrială din Iași este Fabrica Chimică Nr. 2, o fabrică de antibiotice deschisă în 1956. Nu este situată în Iași, ci pe un deal aproape de gara Valea Lupului de pe linia Iași-Pașcani și la stânga drumului spre Roman. Se poate vedea bine de la periferia Iașului, de exemplu de la Bariera Păcurari sunt șapte kilometri. Coșurile sale, cel mai mare dintre ele fiind din cărămizi roșii, sunt un reper al orașului. Fabrica se întinde pe un teren mare, este înconjurată de un zid de 1,5 metri înălțime și din plăci de beton prefabricate. În fabrică lucrează aproximativ 2.000 de muncitori. În ianuarie 1958, instalația a funcționat în patru săli de producție cu design similar: structuri de pardoseală cu spațiu de 30 de metri pătrați cu acoperiș înclinat. Au fost construite trei sau patru alte săli de același tip. Clădirea administrativă a fost amplasată la o distanță considerabilă de halele de producție.
16. Cea mai mare fabrică industrială din Iași este Atelierele Ilie Pintilie (fostă Atelierele C.F.R. Nicolina), aici se reparară locomotivele și căile ferate. Se întinde pe un cartier întreg, de la Gara Nicolina la Strada dr. C. I. Parhon, poarta fiind pe ultima stradă menționată. De asemenea, se preconizează fabricarea de camioane feroviare care, printre altele, sunt exportate în Bulgaria. În septembrie 1958 a izbucnit un mare incendiu în depozitul de materii prime de la uzină. Daunele provocate de incendiu au fost estimate la 5 până la 7 milioane de lei. În afară de aceasta, s-au înregistrat pierderi ca urmare a lipsei de materii prime rezultate.
17. Se știe că trei fabrici din industria bumbacului operează la Iași, toate datând dinainte WWII.
a. Fabrica de filare și țesut "Tesătura" de pe strada dr. C. I. Parhon  cu aproximativ 3000 de muncitori. Până la aproximativ 1949, aici se realizat numai în țesut; apoi a fost realizată și secția de filare.
b. Fabrica de filare și țesătură "Victoria" pe strada Vasile Lupu, cu circa 2.000 de muncitori.
c. Fabrica "Textila Roșie" din cartierul Târgușorul Copou, două stații de la parcul municipal Grădina Copou. Are aproximativ 1000 de angajați.

Următoarele unități industriale suplimentare sunt situate în Iași:
a. În septembrie 1958, construcția unei brutării mari, care acoperă o suprafață de aproximativ 800 de metri pătrați, se apropia de finalizare. Acesta este situată în partea stângă a străzii dr. C. I. Parhon , venind din centrul orașului, la 300-400 de metri de podul de fier Podul Roșu.
b. O fabrică de refrigerare mare (pentru exportul de carne către URSS), finalizată în vara anului 1958, este situată pe strada dr. C. I. Parhon, la aproximativ 150 de metri de căile ferate și la 300 de metri de gara Socola Roșie.
c. O fabrică de reparații pentru utilaje de construcții, situată pe partea stângă a străzii Moara De Foc venind din centrul orașului și la aproximativ 50 de metri de căile ferate, se apropia de finalizare la sfârșitul anului 1958.

19. Stația de radiofrecvență este situată în Piața Unirii.
20. Singura centrală din Iași este centrala termică de pe strada Uzinei. Nu a suferit nicio schimbare exterioară de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost echipată cu utilaje noi. Începând cu ianuarie 1958, Iașiul a fost alimentat și cu energie electrică de la noua centrală din Borzesti prin intermediul unei noi linii de înaltă tensiune. Această stație oferă curent și pentru Bacău și Galați.

21. Detalii cu privire la instituțiile medicale din Iași:
A. Spitalul Provincial modern "Dr. Parhon" este situat vizavi de parcul municipal (Grădina Copou). Construcția a început înainte de al doilea război mondial, dar a fost finalizată cu doar câțiva ani în urmă. Spitalul este găzduit într-o clădire cu cinci etaje (cea mai înaltă structură din oraș) și cuprinde următoarele secții:
1) Bolile interne
2) Chirurgie
3) Balneologie
4) Obstetrică
b. Un spital militar este adăpostit în fosta Școală de Cadeți (Liceul Militar) - pe Calea 23 August.
c. Banca de sânge este situată în a treia sau a patra clădire din stânga (provenind din centrul orașului) din strada Karl Marx.

22. Depozitele municipale de tramvai și autobuze sunt situate lângă centrala electrică. Orașul Iași are patru linii de tramvai:
a. Nr. 1 - se desfășoară între cartierul Copou și strada dr. C.I. Parhon, prin următoarele străzi: 23 August, G. Dimitrov, Piata Unirii, Cuza Voda, Elena Doamna, Anastasie Panu, Mareșal Mali, Novski și Podul Roșu.
b. Nr. 2 - Str. Păcurari, str. Republicei, Piața Unirii, Cuza Voda și pe ruta nr. 1 către Gara Nicolina.

c. Nr. 3 - se desfășoară între gara centrală și abator, pe următoarele străzi: 30 Decembrie, Piața Unirii, Cuza Voda, Târgul Cucului, Padurei, Tătărași, Ion Creanga Stejar ? și Vasile Lupu.
d. Nr. 4 - Târgul Cucului, ing. Ada Marinescu și Calea 23 August.

23. Sistemul de autobuze funcționează pe liniile identice cu cele ale numerelor 1, 2 și 4, în plus, pe un traseu de la Palatul Culturii până la fabrica de antibiotice de la Valea Lupului, via strada Păcurari.
21. Taxiurile sunt parcate la Piața Unirii. Numărul lor total este de 10 mașini de stat și două sau trei vehicule private.

25. În continuare sunt prezentate detalii despre instalațiile feroviare din Iași:
a. Stația Nicolina, terminata în 1956 sau 1957, este o stație mică folosită de lucrători (în principal muncitorii de la calea ferată) și de trenurile care transportă materiale la depozitele din jur.
b. Socola Roșie, terminată în 1951 sau 1952, este o stație specială de transport de marfă pentru comerțul româno-sovietic. Există numeroase galerii rutiere înguste și rusești sovietice și un număr considerabil de depozite. Operațiunile de tranzit referitoare la tot traficul de marfă se efectuează exclusiv la această stație.
c. Gara Socola Albastra servește doar pasageri.
d. Stația centrală Iași. Expresul Sofia trebuia să treacă pe această stație, iar schimbul de osii pentru cele două manometre diferite a fost efectuat acolo. Din 1957 sau începutul anului 1958, această operațiune a fost efectuată la Ungheni; trenul nu mai trece prin Iași. O cale ferată de ecartament a fost instalata de la Iași la Ungheni. Transportul mărfurilor de import și de export către și dinspre trenurile sovietice se face fie manual, fie automat. Unele bunuri nu sunt transferate direct, dar sunt depozitate.

26. Următoarele sunt detalii privind obiectivelor militare din Iași:
A. Barăcile militare de la Iași nu s-au schimbat încă de la al doilea război mondial. Barăcile de pe strada Graniceri sunt sediul Gărzii de Frontieră din perioada 1945-1946.
b. Barăciile de pe strada ing. Ada Marinescu, care a servit ca si cantonament pentru o unitate a Forțelor Aeriene înainte de al doilea război mondial, a fost ocupată de o unitate a Securității la sfârșitul războiului. Există încă o baracă pe aceeași stradă.
c. Barăcile situate pe Calea 23 august în apropierea parcului municipal au adăpostit Regimentul 13 înainte de al doilea război mondial. De la sfârșitul războiului până în 1957, Școala de cadeți a locuit aici. Când in cele din urmă a fost transferat la Câmpulung Moldovenesc, barăcile au fost preluate de o unitate de armată.
d. Comandamentul de garnizoană din Iași ocupă o clădire la colțul din 23 august și I.C. Străzi Frimu.
e. Nu există unități Air Force staționate în Iași.

f. Armatele forțelor sovietice au staționat la Iași de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în 1954-1955. A existat, de asemenea, un comandament sovietic și un consul sovietic. La data menționată, majoritatea forțelor sovietice de la Iași au fost evacuate (în URSS); consulul sovietic a plecat în același timp. Alte forțe sovietice au părăsit Iașiul în timpul revoltei din Ungaria din 1956; doar o mică unitate a rămas în oraș în fosta vilă din fața gării centrale. În iunie 1958, și această unitate a plecat. Doar un mic grup sovietic de la biroul de control al mișcării militare rămâne în gara centrală.

27. Noi locuințe au fost construite în principal pe următoarele străzi: Păcurari, Nicolae Bălcescu, ing. Ada Marinescu și Karl Marx. Construcțiile pe strada Păcurari, care se desfășoară încă din 1951, se află pe partea stângă a străzii, venind din centrul orașului. Clădirile sunt destinate locuințelor lucrătorilor și funcționarilor. Patru clădiri urmau să fie finalizate până în decembrie 1958. Fiecare clădire are aproximativ 40 de apartamente, care constă din trei camere și utilități. Fiecare apartament este alocat la două familii care trebuie să împartă bucătăria și baia.

28. Următoarele magazine de combustibil și materiale sunt în Iași:
a. Magazinele de combustibil, pentru uz curent, se află la intersecția căilor ferate și Șoseaua Națională, în direcția Păcurari.
b. În 1955/56 au fost construite magazinele de combustibil, amplasate atât deasupra, cât și subterane, pe strada Cetățuia, pe partea stângă a străzii, care mergea de la Cartierul Bucium spre Mănăstirea Cetățuia.
c. Depozitele mari de fier, oțel și cărbune sunt situate în partea din spate a gării Socola-Roșie, într-o zonă cunoscută sub numele de Câmpul Țuțora, de-a lungul prelungirii străzii Țuțora. Magazinele servesc drept centru de distribuție a diferitelor fabrici din oraș.

2. - O porțiune din Harta Iașului din raportul CIA din decembrie 1959

Varianta completă a hărții o găsiți aici sau variantă mai buna pe dropbox.

- Legendă:
1. Secția de chimie a Academiei - azi Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni
2. Textila roșie - fabrică de bumbac - viitoare Textila Iași ce producea încă din 1886 “frânghierie și țesature”, în 2008 s-au dărâmat halele pentru a face loc unui cartier rezidențial.
3. Sediul Miliției sau Securitatea
4. Hotel Victoria - azi Grand Hotel Traian
5. Cinema Maxim Gorky - azi Cinema Republica
6. Cinema Tineretului
7. Cabinetul de partid (Province Party Club)
8. Centrala de telefoane (Telephone Exchange)
9. Muzeul Unirii
10.  Jockey Club -  demolat în 1959
11.  Trustul regional de construcție
12.  Sfatul popular regional (Province Council) - Primăria Municipiului Iași fost Palatul Roznovanu
13.  Comitetul de partid (Province Party Committees Town Party Comittee and U.T.M) azi Camera Agricolă
14.  Banca de Stat
15.  Banca Agricolă
16.  Banca de Credit și Investiții - azi Școala Postliceală FEG
17.  Departamentul de Stat (Department Store)
18.  Cinema Puskin - azi Consiliul Județean Iași
19.  Biserica Ortodoxă
20.  Biserica Catolică
21.  Poșta
22.  Cămin de studenți (Students' hostel) - ? azi Colegiul Național de Artă Octav Băncilă
23.  Teatrul Național Vasile Alecsandri
24.  Aeroport civil
25.  Spitalul central pentru adulți - azi Spitalul Sfântul Spiridon
26.  Institutul medico-farmaceutic - Universitatea de medicina și farmacie Grigore T. Popa
27.  Academia RPR de arte plastice - azi Blocul Tarom, fost Academia Mihăileană (Casele Cazimir) construită în 1841 și demolată în 1963.
28.  Școala M. Sadoveanu (secondary school) - azi Colegiul Național
29.  Consiliul municipal (Sfatul popular orășenesc) - azi Starea Civilă - Casa Căsătoriilor
30.  Palatul Culturii
31.  Casa de printare a ziarului Flacăra Iașului - Palatul Braunstein
32.  Întreprinderea Poligrafică nr. 2
33.  Brigada de pompieri - azi Inspectoratul pentru Situații de Urgență Mihail Grigore Sturdza și Compania Nr. 1 de Pompieri
34.  Stația de radio - azi Centrul Cultural German
35.  Stația de marfă Păcurari
36.  Calea ferată - Railway gates
37.  Gara Nicolina
38. Sanatoriul de noapte pentru muncitori C.F.R. - azi alături este Casa de Cultură a Sindicatelor
39. Reparații vagoane și locomotive Ilie Pintilie (Nicolina) - înființată în anul 1892 sub numele Atelierele CFR Iași, reparații de locomotive cu abur și vagoane de marfă, în 1967 își schimbă numele în Uzina Mecanică Nicolina Iași, viitor complex rezidențial.
40. Șine spre București ...
41. Țesătura - filare și țesătură (spinning and weaving mill) - azi magazinele Lidl și Dedeman - înfiinţată în 1910, a purtat numele de Ţesătura Iaşi până în anul 1948 când a fost naţionalizată. În perioada comunistă a funcţionat sub denumirea de ”Întreprinderea de Stat Ţesătura Iaşi” până în anul 1990, când s-a constituit ca societate pe acţiuni sub numele S.C. IASITEX S.A.
42. Stația de tensiune
43. Depou tramvaie și autobuze - azi RATP - Depou Tramvaie
44.  Barăci Grăniceri, Corpul regimentului ..
45.  Barăci pentru militari
46.  Barăci pentru militari, regimentul nr. 25 ? 35 ?
47. Garnizoana Iași
48. Spitalul Militar - azi Spitalul Clinic de Urgență Militar dr. Iacob Czihac
49. Vama veche - ocupată de trupele sovietice
50. Spitalul dr. C. I. Parhon
51. Banca de sânge - strada Lascăr Catargi
52. Fabrica de refrigerare
53. Parcul Expoziției
54. Institutul agronomic - azi Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad
55. Stadionul 23 August - azi Stadionul Emil Alexandrescu
56. Universitatea - azi Universitatea Al. Ioan Cuza 
57. Casa .. (ilizibil ..nter ho..se)
58. Stația de tren Socola Albastră
59. Calea ferată (Railway sidings)
60. Stația de tren Socola Roșie
61. Depozitul gării Socola Roșie (Warehouse)
62. Stația centrală de tren
63. Victoria - filare și țesătură

Altă schiță a orașului Iași din 1950:



3. - O porțiune din Harta Iașului 1950

- Legendă
1. Rezervor apă potabilă
2. Stadion
3. Parc
4. Monumentul Soldatului Sovietic - inaugurat în 1947 avându-l ca autor pe sculptorul Boris Caragea. În 1991 a fost mutat în cimitirul Eternitatea apoi a fost dezasamblat.
5. Corpul armatei și regimentul artileriei
6. Parcul Copou
7. Filare și țesătură (Wool carding and spinning mill)
8. Școala tehnică fost seminar
9.  Tramvaiul nr. 2
10. Grădina botanică
11. Universitatea și politehnica
12. Institutul de textile parte a politehnicii
13. Școala de fete
14. Casa lucrătorilor CFR construită în 1951
15. Casa studenților
16. Clubul Forțelor armate și cazare pentru ofițeri
17. Sediul Securității
18. Librăria universitară
19. Consulatul sovietic
20. Uzina electrică Romila (Electrically power roller mill)
21. Sediul Naval (Office of Naval Section) ?
22. Scara Râpa Galbenă
23. Liceu
24. Gara principală
25. Garaj tramvai ?
26. Centrala termică - electrică
27. Piața Sf. Spiridon
28. Piața Păcurari
29. Facultatea de Medicină și spitalul civil Sf. Spiridon
30. Spitalul militar
31. Statuia A. I. Cuza care este mutată din motive necunoscute ?
32. Clădirea Telefoanelor
33. Poșta
34. Fosta clădire Notre Dame acum școală de muzică
35. Teatrul Național
36. Spitalul de civili C. I. Parhon
37. Barăcile regimentului de grăniceri
38. Centrala metalurgică
39. Coșul de evacuare a centralei nr. 38
40. Parcul englez
41. Sfatul popular, primăria
42. Oficiul pentru colectarea taxelor și sediul guvernului (district government)
43. Biserica ortodoxă și sediul Mitropoliei Iași
44. Biserica Trei Ierarhi
45. Catedrala catolică - clopotniță
46. Hala (Haza) piață
47. Sf. Nicolae
48. Clădirea expoziției
49. Oficiul sovietic pentru călătoriile personalului militar
50. Clădirea militară
51. Textila Roșie - filare și țesătură
52. Banca Națională
53. Baraca pompierilor
54. Sanatoriul
55. Țesătura
56. Calea ferată Ilie Pintilie, fostă Nicolina
57. Abatorul
58. Curtea de autobuze RATA
59. Cuptor de căramidă (Brick kiln)
60. Gara Nicolina
61. Cimitirul Eternitatea - ortodox și catolic
62. Aeroportul
62a. Hangarul
62b. Pistă de decolare -  1.500 metri lungime
63. Sanatoriul
64. Joncțiunea căii ferate Socola, pentru schimbare de pe sistemul de ecartament rusesc pe cel european
65. Șantierul pentru transbordarea mărfurilor de la ruși la sistemul european.
65a. Platforma de încărcare
66. Cuptor de cărămidă
67. Poligon ? (Target range)
68. Fabrica de textile Victoria
69. Fabrica de penicilină
70. Mănăstirea ortodoxa Cetățuia
71. Fabrica de țigări
72. Cisterne de combustibil
73. Calea ferată de tip rusesc
74. Fabrica frigorifică pentru a trimite carne în URSS
75. Podul peste calea ferată
76. Podul cu podea de piatră
77. Podul de lemn pietonal
78. Podul de lemn (highway bridge)
79. Podul Poșu - pod din ciment
80. Podul de lemn


Varianta completă a hărții pe care o găsiți aici sau în variantă mai bună pe dropbox.

Rapoartele CIA pot fi citite pe cia.gov/library.